Categories

Deserturi de vara pentru copii

Sufleu cu brânză de vaci  (1 – 15 ani)
250 g. brânză de vaci, 2 ouă, 1 lingură de unt, sare, 1 lingură de zahăr.
– Brânza se freacă spumă cu o lingură de zahăr, un praf de sare, gălbenuşurile crude  şi o linguriţă de unt.
– Albuşurile se bat spumă tare şi se amestecă peste brânză. Se omogenizează umblând cu furculiţa de jos în sus.
– Se unge o cratiţă emailată  cu unt, se răstoarnă sufleul şi se fierbe la bain-marie  45 de minute.
– Se serveşte tăiat felii în rază, fără pâine.

Budincă cu cireşe (2 – 15 ani)
4 chifle sau 1 franzelă mică, 4 ouă, 2 linguri de unt, 200 g.  zahăr, 2 linguri de pesmet, sare, 1 kg de cireşe.
– Se curăţă pâinea de coajă, se înmoaie în apă rece se stoarce bine şi se pune în castron adânc. Se freacă energic cu gălbenuşurile, un praf de sare, zahărul şi o lingură de unt. Când arată ca o cremă se adaugă albuşul bătut spumă, se omogenizează uşor şi se încorporeaza cireşele fară sâmburi. Se folosesc numai fructe sănătoase şi  bine coapte.
– Se unge o formă cu unt, se tapetează cu pesmet şi se răstoarnă amestecul.
– Se coace la foc potrivit  40 de minute.

Biscuiţi de casă  (1 – 15 ani)
150 g. zahăr  pudră, 1 pachet zahăr vanilat, 150 ml. de ulei, 4 gălbenuşuri, 300 g. făină, un praf de sare, 1/2 praf de copt.
– Gălbenuşurile se freacă spumă cu zahărul pudră. Se toarnă încet uleiul continuând operaţiunea de frecare  într-un singur sens, până când se obţine o cremă omogenă.
– Praful de copt se stinge cu o lingură de oţet şi se pune peste gălbenuşuri. Se pune un praf de sare, se omogenizează.
– Făina se cerne şi se pune în ploaie peste crema de gălbenuşuri.  Se freacă în continuare, după care se frământă aluatul câteva minute.
– Aluatul se întinde în foaie groasă, se taie rondele cu gura unui pahar şi se pun în tava neunsă.  Se pune peste biscuiţi zahăr  vanilat şi se coc la foc iute până când se rumenesc.
– Se servesc simpli, cu lapte, cu compot, cu salată de fructe sau se dau pe răzătoare şi se servesc cu mere rase.

Piureu de banane cu brânză de vaci
1 banană, 2 linguriţe de brânză de vaci pasată, 1 linguriţă sirop de zahăr (cu zeamă de măr).
– Banana bine frământată se amestecă încet cu brânza de vaci şi se îndulceşte (dacă e nevoie) cu sirop de zahăr făcut cu zeamă de măr.
– Se dă copilului peste 5 luni la masa de fructe.

Suc de piersici
2-4 piersici foarte coapte, 2 struguri albi sau negri bine copţi, 1 pahar de apă minerală, 1/2 lămâie mică, 1 linguriţă de zahăr.
Se spală fructele, se curăţă (piersicile) de coajă şi de sâmburi, se dau pe răzătoarea de sticlă şi se pun în stregurătoare de plastic. Strugurii se strâng în mână. Sucul obţinut se strânge în vas emailat şi se amestecă bine cu sucul de la jumătate de lămâie şi o linguriţă de zahăr. Se diluează amestecul cu un pahar de apă minerală. Se împarte în pahare şi se serveşte copiilor la temperatura camerei.

Suc de pere cu lămâie
4 pere, 1/2 lămâie, 2 banane, 1/2 linguriţă de zahăr.
Fructele, fără coajă şi sâmburi, tăiate felii subţiri, se pun în mixer şi se mixează împreună. Sucul se strânge în vas emailat, apoi se pune în pahar şi se consumă imediat. Paharele se decorează cu felii de lămâie trecute prin zahăr.

Numaratori

Ala-bala,
Portocala,
Ieşi, bădiţă,
La portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion, fecior de domn,
Cu căruţa satului,
Cu caii-mpăratului,
Cu biciul cumnatului,
Clanţ, zbanţ, dorobanţ,
Cioc, boc, treci la loc.

– Dă, Marie, cheile,
Să descui odăile.
– Vai de mine,
Nu-s la mine,
Că-s la mama-n Bucureşti,
Unde-s casele domneşti.

O biluţă şi-un biloi
Joacă fotbal amândoi.
Şi arbitrul zice aşa:
Ieşi afară dumneata.

Unu-doi-trei-patru-cinci-
Şase-şapte-opt-nouă-zece,
Şi-un pahar cu apă rece,
pentru domnul care trece.

Pitu, pitu, pitulata,
Pân-la zece să fii gata:
Unu-doi-trei-patru-cinci-
Şase-şapte-opt-nouă-zece.

Pe vârful Mitropoliei
Stă un măgăruş şi scrie:
A, E, I, O, U
Măgăruşul eşti chiar tu.

Şade ursul pe saltea
Şi pofteşte o cafea;
Cafeluţă cu caimac
Şi deasupra un gândac.

Praf, tămâie şi-un colac,
Ieşi afară, cozonac.
Cozonac din Dorohoi,
Ieşi afară dintre noi.

Din Oceanul Pacific
A ieşit un peşte mic.
Şi pe coada lui scria:
“Ieşi afară dumneata”.

Două babe scofâlcite
Pe fotoliu stau trântite
Beau cafea din două ceşte
Şi vorbesc pe franţuzeşte:
Parlez-vous? zice una,
Parlez-vous? zice a doua,
Parlez-vous, parlez-vous,
Ieşi afară tu.

Căţeluş coadă vărgată,
Ce-ai cătat la judecată?
Judecata e făcută:
Ia pisica şi-o sărută.
Pe-amândouă părţile,
Să-ţi crească mustăţile.

Eni meni pica-ja,
Prinde musca n-o lăsa,
Dacă-i vie,
Dă-mi-o mie,
Dacă-i moartă,
Mănânc-o coaptă,
Cu mărar,
Cu pătrunjel,
Cu untură de căţel.

Ghicitori pentru cei mici

Ghicitori
Niculae Tache

Mică, dar voinică
În spate ridică
Sacul cu povară
Să-l ducă-n cămară. (Furnica)

Ghemotoc cu mii de ace
Se strânge şi se desface. (Ariciul)

Panseluţă zburătoare,
Cu argint pe aripioare,
Colindă din floare-n floare. (Fluturaşul)

Strigă moşul prin frunzare
Mor, mor, mor! …
Şi nu mai moare. (Ursul)

Le vedem prin flori
Culegând comori.
De nu le dăm pace
Ne-nţeapă cu ace. (Albinele)

Orologiu pintenat
Sună dimineaţa-n sat. (Cocoşul)

Cine merge la scăldat
Şi-are mersul legănat,
Iar ouăle, bat-o vina
I le cloceşte găina? (Raţa)

Mică acrobată,
Cu blana roşcată,
Sare prin crenguţe
C-o nucă-n lăbuţe. (Veveriţa)

În pădure, un tic-tac
Sparge coaja la copac. (Ciocănitoarea)

Cu toate că n-au picioare
Aleargă destul de tare
Şi sunt unii, printre ei,
Care poartă clopoţei. (Şerpii)

Bile roşii, ca de jar,
La sfârşit de mai apar,
Le mâncăm, iar la ureche
Aninăm câte-o pereche. (Cireşele)

Ascuns în cămaşa verde
Miezul de foc nu se vede,
Când mănânci o feliuţă,
Parcă sufli-n muzicuţă. (Pepenele verde)

Rotofeiul chelios
Doarme prin porumb, pe jos. (Dovleacul)

Tufe mici prin păpuşoi
Cu bobiţe în păstăi. (Fasolea)

Balonaş de săpun
Cresc la margine de drum.
De suflăm o dată-n ele
Zboară-n aer mii de stele. (Păpădiile)

Vara, pe ogoare,
Pălării cu floare
Se-nvârt după soare. (Floarea-soarelui)

Care plantă, cultivată,
Când se coace ne dă vată? (Bumbacul)

Fesuri colorate
Pe gard agăţate… (Zorelele)

Clopoţel cutezător
Din zăpadă capul scoate
Şi vesteşte tuturor:
Primăvara e aproape! (Ghiocelul)

Creşte un voinic pe plai
Cu mustaţă-n vârf de pai. (Grâul)

Mingii cu doi poli
Folosite-n şcoli.
Le-nvârtim odată:
Vedem lumea toată. (Globurile pământeşti)

Această maşinărie
Seamănă c-o jucărie.
Învârtim creionu-n ea
Scoate aşchii de rindea. (Ascuţitoarea)

Nu se poate mesteca,
Dar ştergem greşeli cu ea. (Guma)

Bucăţică de var albă
Nelipsită de la tablă. (Creta)

Ţara-ntinsă pe hârtie
La ora de geografie. (Harta)

Zi de zi, seară de seară,
Bate ca o inimioară
Numărând secundele,
Orele, minutele. (Ceasul)

Ustensilă cu motor
Trage praful din covor. (Aspiratorul)

O cutie vorbitoare
Cu imagini mişcătoare. (Televizorul)

Bicicletă fără şa
Pe nas la bunica mea. (Ochelarii)

Mic vehicul cu tălpici
Îndrăgit iarna de pici. (Sania)

Chiar de e căldură mare,
El trudeşte la cuptoare,
Să avem cu toţi pe masă
Pâine albă şi gustoasă. (Brutarul)

Budinca de clatite

Budincã de clãtite cu brânzã de vaci  si miere (10 luni-15 ani)   (3-4 porþii)

          1 ou, 11 linguri de fãinã, 1/3 lapte, 100 g brânzã de vaci, mere, 2 linguri de miere,

            1 linguriþã de unt,  1 praf de sare.

   Se face un aluat de clãtite din: oul bãtut spumã, amestecat cu fãina si laptele puse pe rând. Se obtine un aluat subtire ca o smântânã. Dacã lipseste laptele se poate folosi apã rece sau apã mineralã (alcalinã). În aluatul bine omogenizat se pune 1 praf de sare, dupã care se fac clãtitele în cratitã tip teflon sau în tigaie de metal inox unsã cu o picãturã de ulei. Se pune ulei din douã în douã clãtite. Se unge cu unt o cratitã rotundã sau un vas de sticlã de Jena. Se pune prima clãtitã. Se unge cu brânzã de vaci în amestec de miere. Se pune altã clãtitã. Se unge cu un strat subtire de brânzã de vaci, se pun deasupra felii subtiri de mãr. Se încheie budinca dupã ce toatã brânza a fost folositã. Se pune cratita în bain-marie si se coace budinca 15 minute pe plitã sau în cuptor. Budinca se serveste caldã, tãiatã felii în razã.

 

Gogosele economice

Gogosi de pâine (2-15 ani)

          1/2 franzelã fãrã coajã, 1 canã de lapte dulce, 3 ouã, 100 g zahãr tos, 1  praf de sare, coajã de lãmâie, ulei.

– Se curãtã franzela de coajã, se înmoaie în lapte cald, îndulcit cu zahãr pe foc moale. Laptele, înainte de a fi folosit, se parfumeazã cu coajã rasã de lãmâie sau cu vanilie si se sãreazã puþin. Franzela înmuiatã se frãmântã cu mâna, se amestecã încet cu 3  gãlbenusuri si cu albusurile bãtute spumã. Se omogenizeazã amestecând continuu. Se iau bulgãrei mici cu lingura din amestec si se prãjesc în ulei fierbinte pus în ceaun de tuci sau în teflon.

– Se scot, se scurg, se pudreazã cu zahãr farin si se servesc calde. Sunt bune la toate mesele copiilor.

Coctail-uri de vara II

Coctail Valencia

          1/2 lãmâie, 1/2 fruct de ananas, 1/2 nucã de cocos.

– Fructele curãtate si spãlate, se taie felii mici si se pun în storcãtorul de fructe.

– Pulpa fructelor se aruncã sau se serveste cu friscã.

– Sucul obtinut se împarte în pahare, se orneazã fiecare pahar cu felii subþiri de lãmâie. Se serveste coctailul imediat.

Coctail-uri de vara I

Coctail de grepfrut

          Pentru 1 pahar: 5/10 suc de grapefruit, 2/10 suc de lãmâie, 3/10 suc de ananas.

Se folosesc sucuri obtinute industrial. Bãutura se serveste în pahare înalte, cu pai. Se dilueazã cu apã mineralã.

Coctail de mentã

  1 pumn de frunze de mentã verde proaspãtã, 6 linguri de zahãr,   2 lãmâi.

– Se spalã frunzele de mentã, se pun în vas emailat acoperite cu   2 linguri de zahãr  si se lasã asa jumãtate de orã, timp în care se fierbe un sirop de zahãr (1 litru apã rece si 4 linguri de zahãr se fierb 5 minute la foc viu).

– Siropul se toarnã peste frunzele de mentã, se acoperã vasul, se lasã sã se rãceascã 1 orã.

– Se storc lãmâile (pe rozetã de plastic, cu lingurita sau în mixer), sucul se toarnã peste frunzele de mentã. Se strecoarã în sticlã curatã, se þine la rece 2 ore, apoi se serveste în pahare cu pai, alãturi de biscuiþi sau piscoturi.

Pentru zile toride

Ceai cu fructe (2-15 ani)

          1/2 bananã, 1 mãr, 1/2 portocalã, visine, 1 felie pepene galben,  4-5 prune, 5-6 boabe de struguri,  frunze de mentã, flori de tei, 100 g zahãr.

– Se pune la fiert un litru de apã rece. Când clocoteste se toarnã apã peste frunze de mentã în amestec cu flori de tei – câte o linguritã plinã din fiecare plantã, puse în vas smãltuit. Se acoperã. Dupã un sfert de orã ceaiul se strecoarã si se pune în sticlã. Se acoperã cu dop de sticlã si se pune la rece.

– Se face o salatã de fructe de sezon. Fructele se spalã, se curãtã de seminte si de coajã, se pun în castron cu zahãr deasupra. Se toarnã peste ele sirop de fructe sau ceai rece.

– Se tin la macerat douã ore. Se scot apoi fructele, se pun în canã, se acoperã cu ceai rece, se serveste totul ca desert, alãturi de biscuiti sau piscoturi.

Suc de mere

          4 mere bine coapte, 2 struguri muscat, 1/2 lãmâie, 1 pahar de apã mineralã sau apã tonicã, putin zahãr.

– Se curãtã merele de coajã si se dau pe rãzãtoarea micã, apoi se pun în strecurãtoare sã se scurgã. Peste acest suc se pune sucul de lãmâie pentru ca sã nu-si schimbe culoarea.

Strugurii se spalã si se zdrobesc în mânã.

 Sucurile se amestecã si se îndulcesc dacã este nevoie, apoi se dilueazã cu apã mineralã sau cu apã tonicã. Se împarte bãutura în pahare si se serveste imediat, la temperatura camerei, în pahare ornate cu felii subþiri de lãmâie trecute prin zahãr tos.

Se pot folosi sucuri obþinute industrial:

3/10 – struguri, 2/10 lãmâie, 5/10 – mere.

 

Budinca II

Budincã de mere (1-15 ani) 

          1 franzelã mai veche, 5 mere mari, 1 lingurã de unt, 1 lingurã de pesmet, 1 lingurã de stafide, 10 nuci, 4 ouã, 1 ceascã de lapte dulce, 100 g zahãr tos, un praf de sare.

– Se spalã merele, se curãþã de coajã si de sâmburi ºi se taie felii subtiri. Se lasã într-o farfurie acoperite cu patru linguri de zahãr tos.

– Se unge cu unt o cratitã smãltuitã sau o formã de sticlã incasabilã.

– Se acoperã cu o lingurã de pesmet, se miscã forma pentru a se uni­formiza, dupã care se pun feliile de franzelã. Se stropesc cu lapte dulce.

– Peste franzelã se pun merele. Se bat ouãle spumã cu un praf de sare si restul de zahãr si se rãstoarnã peste mere si franzelã.

– Se pot pune în budincã nuci, stafide, alune sau alte fructe preferate de copil dupã ce a împlinit 3 ani.

– Se coace budinca la foc potrivit jumãtate de orã, se scoate, se taie felii groase, se serveste caldã sau rece lângã compot sau ceai putin îndulcit. Este bunã si a doua zi.

Budinca I

Budincã de clãtite (1-10 ani)

          1 ou, 11 linguri pline cu fãinã, 1/2 l. lapte dulce, 1 pahar de sifon sau apã mieralã, sare, 250 g brânzã de vaci, 4 linguri de zahãr, coajã de lãmâie, 200 g marmeladã de fructe, ulei.

– Se sparge oul în vas smãlþuit, se amestecã încet cu 2 linguri de fãinã. Se subtiazã cu lapte. Se pune 1 praf de sare, se continuã operatia pânã când aluatul este gata. Se adaugã sifonul si se pune la rece 1 orã.

– Se amestecã brânza cu zahãr si coaja de lãmâie, se freacã spumã.

– Se fac clãtite în tigaie de teflon unsã cu un pic de ulei. Se scot pe un platou si se rãcesc.

– Într-o cratitã unsã se pune o clãtitã, se unge cu marmeladã de fructe, apoi altã clãtitã unsã cu brânzã.

– Când compoziþia s-a terminat forma se pune la cuptor pentru un 1/4 ora. Se scoate, se pudreazã cu zahãr farin si se rãceste un alt 1/4 orã. Se serveste tãiatã în razã, ca desert la oricare dintre mese.