Categories

Retete pentru postul pastelui - Masa de Paste

MASA DE PAŞTE 

Masa de Paşte este o masă bogată, care conţine preparate specifice: cozonaci, ouă roşii, mielul pascal.

Mielul se pregăteşte sub diferite forme. Important este ca oasele picioarelor să rămână întregi, de aceea partea aceasta a mielului se face friptură în tăvi mari.

Din măruntaie şi din carne macră se prepară mâncăruri deosebit de bune, acestea fiind pregătite cu verdeţuri şi legume de primăvară.

 

Borş de cap de miel (4-6 persoane)

1 cap de miel, 2–3 bucăţi de costiţă de miel + coada, 1 ceapă, 1 morcov,  1 ceşcuţă cu orez, 1 l borş, leuştean tocat, 1 pahar cu smântână, 1 lingură cu bulion de roşii, sare.

Capul se curăţă de resturile de păr, se înlătură ochii, se separă limba şi se spală în mai multe ape reci. Se pune la fiert cu două bucăţi de costiţă de miel, limba şi coada tăiate bucăţi mici, totul acoperit cu apă rece. Se dă în clocot, se spală carnea şi vasul, se schimbă apa şi se fierbe totul la foc mic o oră, după care se adaugă zarzavatul tăiat fideluţă şi sarea necesară; se lasă să fiarbă încă o jumătate de oră la foc mic. Se adaugă bulionul, orezul fiert separat şi borşul fiert şi spumuit. Se condimentează cu leuştean tocat.

Se drege borşul cu smântână bătută cu borş fierbinte şi se serveşte foarte cald, cu pâine proaspătă.

 

 

Borş de miel (4-6 persoane)

1/2 kg carne de miel, 2 morcovi, 1 ceapă, 4 linguri cu orez, leuştean tocat,  1 ţelină mică, 1 pahar cu smântână, 1 l de borş, 1 lingură cu bulion sau 2 roşii, sare.

Se spală carnea, se taie bucăţi potrivit de mari, se pune la fiert cu apă rece cât s-o acopere. Se spumuieşte când carnea a dat în clocot, se adaugă zarzavatul şi ceapa tocate mărunt, sare şi se continuă fierberea. Când carnea este fiartă, se adaugă orezul fiert separat, apoi bulionul sau roşile tăiate felii subţiri şi se mai fierb împreună zece minute. Se acreşte cu borş fiert separat şi spumuit, se parfumează cu leuştean tocat fin şi se drege cu ou şi smântână bătute bine.

Borşul de miel se serveşte foarte cald, cu pâine proaspătă.

Carne de miel cu ciuperci (6-8 ciuperci)

1 kg carne de miel, 250 g ciuperci, 1 ceapă, 1/2 lămâie, sare, piper, 1 pahar cu vin, mărar tocat, 1 pahar cu  smântână, 1 ceaşcă mare cu ulei.

Carnea se spală, se taie şi se rumeneşte în ulei incins. Se scot feliile de carne pe o farfurie, după care se toacă ceapa şi ciupercile, se pun împreună în uleiul rămas şi strecurat în altă cratiţă şi se călesc cu vasul acoperit. Când ciupercile s-au înmuiat, se adaugă sare, piper, verdeaţă tocată şi un pahar de vin alb. Se pune carnea în cratiţă peste ciuperci şi se acoperă cu apă caldă. Se lasă la foc mic să scadă, iar când este aproape gata, se acreşte mâncarea uşor cu zeamă de lămâie sau se garniseşte cu felii de lămâie.

Se serveşte cu smântână turnată deasupra şi cu mămăliguţă caldă, lângă vin alb demisec.

 

Carne de miel cu mărar verde (4-6 persoane)

1 kg carne, 1/2 kg mărar verde, 1 ceapă albă sau 2 legături de ceapă verde, 1 lingură cu făină, 1/2 lămâie, 1 ceaşcă mare cu ulei, sare, piper boabe.

Se taie carnea bucăţi potrivit de mari, se spală în mai multe ape şi se căleşte în ulei încins. Când carnea s-a rumenit, se pune în cratiţă ceapa tocată mărunt, se adaugă o ceaşcă de apă şi se acoperă cratiţa. Se fierbe înăbuşit până când ceapa devine sticloasă. Se curăţă mărarul, se spală şi se toacă mărunt, se pune peste carne şi se mai adaugă apă. Se desface o lingură de făină în apă rece, se pune sosul peste mâncare, se sărează şi se piperează după gust. Se stoarce zeama de la o jumătate de lămâie în mâncare şi se introduce cratiţa în cuptorul fierbinte. Se scoate când carnea se poate consuma. Se serveşte caldă, cu pâine proaspătă, lângă vin alb sec.

 

Carne de miel cu spanac (4-6 persoane)

1 kg carne de miel, 1 kg spanac, 2 linguri cu unt, 1 linguriţă cu făină, sare, piper, 1 ceaşcă mare cu lapte, usturoi, 1 linguriţă cu bulion de roşii.

Se spală carnea şi se taie felii groase, apoi se căleşte în unt. Separat se pregăteşte spanacul astfel: se spală frunză cu frunză, se opăreşte cinci minute în apă clocotită şi se scurge. Se toacă mărunt şi se pune peste carne. Se umple cratiţa cu zeamă de spanac, se adaugă făina desfăcută în lapte, o linguriţă de bulion şi puţin usturoi tăiat. Mâncarea se sărează şi se piperează după gust şi se pune să scadă în cuptor sau pe o tablă groasă pusă pe flacăra aragazului. Se serveşte caldă, bine scăzută, cu pâine proaspătă şi vin alb demisec.

 

Carne de miel cu ştevie (4-6 persoane)

1 kg ştevie, 1 kg carne de miel, 2 linguri cu unt, 1 lingură cu bulion de roşii, 1 lingură cu făină, 1 cană cu supă de carne sau de zarzavat.

Se curăţă 1 kg costiţă de miel şi se taie bucăţi, care se auresc în unt cald. Se acoperă cu apă caldă când carnea s-a rumenit uşor şi se fierbe la foc mic. Se spală ştevia cu multă apă rece, se curăţă de nervurile tari şi se clocoteşte în apă cu sare cinci minute. Se scoate şi se toacă mărunt, apoi se pune peste carne. Se adaugă o cană de apă caldă în care s-a desfăcut o lingură de bulion şi o linguriţă cu făină, se sărează după gust şi se fierbe mâncarea la foc mic. Se scade la cuptor şi se serveşte mâncarea caldă, cu pâine proaspătă şi vin alb demisec.

 

Carne de miel cu tarhon (4-6 persoane)

1 kg carne de miel, 1 lingură cu tarhon, 1 ceapă mare, 1 ceaşcă mare cu ulei, 1 lingură cu oţet, 1 linguriţă cu bulion de roşii, sare.

Carnea se spală şi se taie bucăţi, se ţine 1 oră şn apă cu oţet, apoi se rumeneşte în ulei incins. Când carnea s-a rumenit, se adaugă ceapa tocată mărunt, se pune deasupra o ceaşcă de apă caldă şi se lasă vasul acoperit pe foc mic. Se adaugă tarhonul ales şi spălat în mai multe ape. Tarhonul se toacă sau se lasă frunzele întregi. Se face un sos de făină, apă şi bulion, apoi se adaugă peste mâncare. Se sărează, se piperează şi se continuă fierberea până când scade sosul.

Mâncarea se serveşte fierbinte, cu pâine proaspătă, lângă vin alb.

Costiţă de miel (4-6 persoane)

1 kg costiţă, usturoi, 1 ceaşcă mare cu ulei, sare, pătrunjel verde, 1 lingură cu unt, cimbru, 1 linguriţă cu boia de ardei.

Costiţa se curăţă de pieliţe şi de oase şi se ţine o oră în apă rece cu o lingură de oţet ca să-şi piadă mirosul specific. Carnea se spală cu apă rece, se pune într-o formă cu o ceaşcă de apă caldă şi o ceaşcă de ulei, după care se introduce forma în cuptorul cald. După o oră friptura se întoarce şi se sărează. Se mai adaugă apă dacă este nevoie, se condimentează cu cimbru şi se colorează cu boia de ardei dulce. Se lasă la cuptor încă 1/2 oră şi, când este gata, se adaugă o lingură cu unt şi o lingură cu pătrunjel verde tocat. Friptura se mai ţine zece minute în cuptor, după care se scoate şi se serveşte cu legume rasol şi salată de sezon, lângă pâine proaspătă şi vin alb sec.

Drob de miel (6-8 persoane)

1/2 kg carne de miel, 1 ficat, 2 rinichi, 2 plămâni, inimă, 3 ouă, 4 legături de ceapă verde, 2 legături de pătrunjel verde tocat, sare, piper măcinat, 1 prapur de miel, 1 ceşcuţă cu ulei.

Se fierbe carnea separat, se taie felii subţiri şi se pune peste măruntaiele de miel fierte, spălate în apă rece şi tocate cu lama unui cuţit ascuţit. Amestecul se sărează şi se piperează după gust, apoi se adaugă peste ceapa şi verdeaţa tocate mărunt, cele trei gălbenuşuri şi albuşurile bătute spumă tare. Amestecul omogenizat bine se pune într-o formă unsă cu ulei peste care s-a întins prapurul mielului. Umplutura se nivelează uşor şi se acoperă cu marginile prapurului. Se introduce forma în cuptor şi se coace drobul la foc potrivit. Când s-a rumenit uşor, este gata. Se scoate şi se serveşte tăiat felii groase, aşezate pe salată verde şi înconjurat de felii de ou fiert tare şi felii de lămâie. Este un aperitiv de primăvară.

 

Ficat cu orez (4-6 persoane)

1/2 kg ficat, 1 ceaşcă mare cu orez, 1 ceaşcă mare cu ulei, sare, 1/2 lămâie, 200 g ciuperci, ceapă verde, usturoi, pătrunjel verde tocat, 1 foaie de dafin,  1 lingură cu oţet, 1 ceaşcă mare cu zeamă de carne, făină, piper.

Ficatul se spală, se curăţă de pieliţe, se şterge cu un prosop curat, se taie felii subţiri şi se pune în strat subţire într-o formă unsă cu 2 linguri cu ulei. Peste feliile de ficat se aşază un strat de ceapă, usturoi şi pătrunjel verde tocat în amestec, peste care se pun ciupercile spălate şi tăiate felii subţiri. Se încheie operaţia cu un strat de felii de ficat, care se acoperă cu o ceaşcă de supă de carne sărată şi o foaie de dafin pisată. Se introduce cratiţa în cuptor pentru trei sferuri de oră, după care se scot feliile de ficat şi se păstrează sosul în care se adaugă o lingură de oţet, puţină făină, boabe de piper şi felii subţiri de lămâie. Sosul se ţine pe foc moale zece minute, după care se toarnă peste feliile de ficat aşezate în mijlocul unui platou mare şi înconjurat cu orez fiert. Orezul se căleşte în ulei, se acoperă cu 4 măsuri de apă, se fierbe cu sare şi boabe de piper 1/2 oră în cuptor sau pe tablă groasă.

Se serveşte imediat, lângă vin alb demisec.

 

Friptură de miel (4-6 persoane)

1 pulpă de miel, 3 linguri cu unt, sare, 1 lămâie, 1/2 linguriţă cu boia dulce de ardei, piper boabe, apă clocotită.

Se scoate osul, se spală carnea şi se pune pe planşeta de lemn. Se freacă uşor cu lămâie pe fiecare parte, se unge cu unt topit şi apoi cu boia dulce de ardei. Se sărează şi se piperează după gust, apoi se pune în formă cu o ceaşcă de apă caldă şi câteva boabe de piper. Forma se ţine în cuptorul fierbinte o oră, după care se întoarce friptura şi se stropeşte cu sosul în care s-a făcut. Se continuă coacerea încă o oră. Se scoate când s-a rumenit frumos şi se serveşte cu salată verde şi garnitură de cartofi prăjiţi, lângă pâine proaspătă şi vin alb sec sau vin rose.

Friptură de miel glasată (6-8 persoane)

1 1/2 kg carne de miel, 100 g unt, sare, piper, boia dulce de ardei, 1 ceapă, 1 morcov, 200 g costiţă afumată, cimbru, 1 pahar cu vin, 1 pahar cu supă de carne, 1 ţelină mică.

Se scot oasele, se spală carnea în mai multe ape reci, după care se împănează cu felii de costiţă afumată, felii de morcov şi de ţelină (zarzavatul se taie beţişoare groase de 1 cm), se sărează şi se piperează după gust. Carnea astfel pregătită se rulează după forma pe care a avut-o iniţial, se leagă cu o aţă subţire şi se pune în tavă. Înainte de a se introduce tava în cuptor, carnea se unge cu grăsime, se condimentează cu boia şi cu cimbru, apoi se sărează. Se adaugă apoi în tavă o ceaşcă cu supă de carne, sare şi câteva boabe de piper. Se frige la foc iute, cu tava acoperită. Când s-a rumenit pe o parte, friptura se întoarce, se adaugă vinul şi se continuă coacerea. Se scoate când se poate consuma, se înlătură aţa şi se taie felii groase. Se trece în farfurii, se serveşte fierbinte, cu garnitură de legume, cu pâine proaspătă şi vin alb sec.

 

Friptură de miel învelită (6-8 persoane)

2 kg pulpă de miel, 200 g slănină afumată, 1 pahar cu vin alb, usturoi, 1/2 lămâie, cimbru, sare, piper boabe, 1 ceşcuţă cu ulei.

Se scoate osul pulpei, se desface carnea cu lama unui cuţit ascuţit şi se aşază într-o formă de sticlă incasabilă. Se freacă uşor carnea cu lămâie, apoi cu mujdei de usturoi şi cimbru. În tavă se adaugă o ceşcuţă de ulei şi o ceşcuţă cu apă sau cu supă. Peste friptura astfel pregătită se pune slănina afumată tăiată fâşii subţiri. Se introduce forma în cuptor şi se frige carnea la foc iute. În formă se pun şi boabe de piper, iar după o oră se adaugă vinul (în lipsă se poate folosi coniac). Când friptura s-a rumenit pe ambele părţi, se scoate şi se înlătură slănina.

Se taie felii groase şi se serveşte fierbinte, cu salată verde, pâine proaspătă şi vin alb sec.

 

Friptură umplută cu ficat (6-8 persoane)

2 kg carne de miel marinată, 200 g ficat, 200 g carne tocată, 2 gălbenuşuri, 1 felie de pâine, cimbru, sare, piper măcinat, 1 ceşuţcă de ulei, 1 ceaşcă mare cu vin alb, verdeaţă tocată.

Carnea se spală şi se curăţă de pieliţe, se scoate eventual osul şi se lasă în apă rece. Înainte de a fi pregătită, carnea se marinează zece ore în apă cu oţet şi zarzavat pentru supă. După ce s-a spălat în apă rece, se bate carnea cu un bătător de lemn şi se desface cu lama cuţitului în aşa fel încât să aibă o suprafaţă cât mai mare. Separat se taie felii subţiri ficatul, se amestecă peste carnea tocată cu miezul de pâine înmuiat în apă rece şi fărâmiţat bine, cu cele două gălbenuşuri crude şi vedeaţa tocată. Amestecul se sărează şi se piperează uşor, după care se întinde cu lama cuţitului pe toată suprafaţa fripturii. Se strânge carnea, se leagă cu o aţă de bumbac, se pune apoi într-o formă cu apă, ulei, cimbru şi piper boabe. Se ţine în cuptorul cald o oră, după care se sărează, se adaugă vinul şi se continuă coacerea. Când friptura s-a rumenit bine, se scoate din cuptor, se ia din formă şi se înlătură aţa de bumbac. Se taie felii groase şi se serveşte cu salată de sezon şi garnitură de piure de cartofi, lângă pâine proaspătă şi vin alb sec.

 

Muşchi de miel cu smântână (4 persoane)

1/2 muşchi de miel, 1 cană cu smântână, 2 linguri cu mărar tocat, sare, 1 linguriţă cu făină, 1 ceşcuţă cu ulei.

Muşchiul se scoate, se spală şi se şterge cu un prosop curat. Se taie felii groase, care se pun în ulei încins. Când carnea s-a albit, se scoate pe o farfurie, iar în uleiul rămas se adaugă smântâna şi făina desfăcută într-o ceaşcă de apă caldă. Se pun feliile de muşchi, se sărează şi se adaugă mărar tocat. Se acoperă cratiţa cu un capac şi se fierbe la foc mic. Se serveşte fierbinte, cu mămăliguţă caldă, lângă vin alb dulce.

 

Stufat de miel (6-8 persoane)

1 kg de carne, 1/2 kg ceapă verde, 2-3 legături de usturoi verde, 1 cană cu suc de roşii, 1 linguriţă cu făină, 1 ceaşcă mare cu ulei, sare, 1 lingură cu oţet.

Se curăţă ceapa şi usturoiul de frunzele veştede, apoi se spală şi se taie bucăţi lungi de 4–5 cm. Se pun împreună într-un vas adânc şi se opăresc cu apă clocotită. Se scot, se scurg şi se călesc uşor în ulei. În uleiul rămas se căleşte carnea spălată bine şi tăiată bucăţi potrivit de mari. Carnea şi zarzavatul se pun împreună într-o cratiţă, se acoperă cu apă caldă sau cu supă de zarzavat şi se fierb înăbuşit un sfert de oră. Se adaugă sucul de roşii şi făina desfăcută în două linguri cu apă, o lingură cu oţet şi sare. Mâncarea se fierbe la foc mic până când carnea este bine fiartă, iar sosul a scăzut. Se serveşte fierbinte, cu pâine proaspătă şi vin alb sec.

Tocană de ficat (4-6 persoane)

12 kg ficat de miel, 5–6 cepe, 1 lingură cu bulion de roşii, sare, piper boabe, 1 foaie de dafin, pătrunjel şi mărar tocate, 1 ceaşcă mare cu ulei, 1 pahar cu vin alb.

Se curăţă ceapa, se taie peştişori şi se căleşte în ulei şi puţină apă. Se lasă să fiarbă înăbuşit, la foc mic, cel puţin douăzeci de minute, adău­gând apă rece ca să nu se ardă. În sosul de ceapă se adaugă bulionul, apoi ficatul tăiat felii subţiri. Se pune o ceaşcă plină cu apă caldă şi se fierbe înăbuşit. Vinul se adaugă odată cu sarea şi piperul. Tocana se parfumează cu o foaie de dafin pusă la fiert odată cu ficatul. Se lasă să scadă bine şi se serveşte imediat, cu verdeaţă tocată deasupra, lângă pâine sau mămăliguţă, cu vin alb sec.

Tocană de măruntaie (4-6 persoane)

200 g ficat, 2 rinichi, 1 inimă, 1 splină, 4 cepe, sare, 1 ceaşcă mare cu ulei, piper, mărar tocat.

Se pregătesc măruntaiele ca pentru orice alt fel de mâncare: rinichii se ţin în apă cu oţet 1 oră, ficatul, inima şi splina se fierb 10 minute în apă, se spală, se scurg, se taie mărunt.. Ceapa se taie peştişori şi se căleşte în ulei fierbinte, apoi se stinge sosul de ceapă cu bulion de roşii sau cu o roşie decojită, se adaugă ficatul tăiat cuburi mici, splina fiartă şi tăiată fâşii, rinichii tăiaţi mărunt şi inima tăiată cuburi. Se adaugă o ceaşcă de apă caldă, se sărează şi se piperează după gust şi se fierbe înăbuşit până când sosul scade la jumătate. Se presară deasupra mărar. Se serveşte fierbinte, cu mămăliguţă caldă şi vin alb demisec.

Dulciuri tradiţionale

 

Cozonac

1 kg făină, 6 gălbenuşuri, 300 g zahăr, 300 g grăsime, 1/2 linguriţă coajă de lămâie, 1 l lapte dulce, nefiert, sare, 1 lingură cu rom, 200 g nuci, 1 lingură cu cacao, drojdie de bere cât o nucă, 2 linguri cu unt pentru tăvi.

 

Operaţii preliminare:

– se cerne făina într-un vas adânc, pentru ca aluatul să aibă loc să crească;

– se spală ouăle cu apă caldă, se sparg într-o farfurie adâncă, cel puţin cu două ore înainte de a frământa cozonacul; gălbenuşurile se lasă în farfurie şi se acoperă cu 1/2 linguriţă de sare, pentru a se colora în galben intens; albuşurile nu se folosesc la cozonac;

– se pun 4 linguri cu făină într-un castron adânc, se opăreşte făina cu lapte clocotit, amestecând întruna ca să nu se facă deloc cocoloaşe. Când amestecul este omogen, se pune deasupra lui drojdia de bere frecată cu o lingură cu zahăr, se încorporează uşor şi se lasă să dospească. Dacă maiaua începe să crească în mai puţin de o jumătate de oră, vom şti cât de bun va fi cozonacul;

– laptele rămas din cel necesar (3/4 l), se pune pe foc mic şi în el se dizolvă zahărul. Nu se clocoteşte. Se trage vasul de pe foc, se adaugă coajă de lămâie rasă şi o lingură cu rom (la cozonac nu se foloseşte esenţă de rom în aluat, aceasta arde aluatul şi-l împiedică să crească repede. Esenţă de rom se pune numai în amestecul de nuci măcinate, cacao şi zahăr, folosit ca umplutură).

Se trece la frământat: se pune laptele cald peste făină, se adaugă încă de la început maiaua, ouăle şi sarea şi puţin ulei. Se frământă încet, strângând mereu aluatul spre centrul vasului de frământat. După o oră, aluatul trebuie să facă băşici. Înseamnă că a pătruns în el atâta aer cât să-l facă pufos, deci se opreşte din frământat şi se acoperă cu un prosop curat. În timpul frământatului se adaugă grăsime. Este de preferat ca să se folosească ulei şi unt în cantităţile egale, dacă untul lipseşte, se poate folosi untură de porc proaspătă, nesărată şi fără miros rânced. Aluatul nu se bate, nu se aruncă şi nu se rupe, este de ajuns să se adune dinspre margini înspre centrul vasului, apăsând energic. Aluatul se lasă la cald; în timpul cât se lucrează cozonacul, temperatura camerei nu trebuie să scadă sub 250C. Când a crescut mai mult de jumătate din cantitatea iniţială, aluatul se împarte în două, se întinde foaie groasă pe planşeta unsă cu ulei sau cu unt, se pune umplutura de nucă, se rulează ca un sul şi se aşază cozonacul în tava unsă cu unt. În timpul coacerii, uleiul capătă un miros specific, care schimbă aroma cozonacului, de aceea este de preferat să se ungă tăvile cu unt sau cu untură. Se lasă să crească cozonacii pe marginea plitei (dintr-un kilogram de făină obţinem doi cozonaci) până când aluatul a ajuns la marginea tăvilor. Atunci se introduc în cuptorul cald, se lasă la foc mic un sfert de oră, se dă focul la potrivit, se coace o jumătate de oră, după care se face focul mic pentru încă douăzeci de minute. Cozonacul trebuie să fie rumen şi nu ars. Dacă flacăra aragazului nu este uniformă, se coace cozonacul cu o tavă pusă sub grătarul pe care stau tăvile cu cozonac. Se scot, se răcesc în tavă, nu se deschide geamul nici când cozonacii sunt pe planşetă, deoarece pot da înapoi. Se taie numai rece, după cel puţin trei ore de când a fost scos din cuptor. Înainte de a fi introduşi în cuptor, cozonacii se ung cu albuş şi se presară cu zahăr tos. După dorinţa gospodinei, cozonacii se parfumează cu vanilie când se scot din cuptor.

 

Cozonac moldovenesc

1 kg făină, 10 gălbenuşuri, drojdie de bere cât o nucă de mare, 100 g untură, 200 ml ulei, sare, 300 g zahăr tos, 1 lingură cu zahăr farin, vanilie, 300 g nuci măcinate, 2 linguri cu rom, 100 g stafide, 1 lingură cu cacao, 3 linguri cu zahăr, 500 ml lapte.

Se cerne făina într-un vas adânc şi se încălzeşte în cuptor, la foc mic. În 250 ml lapte pus în vas pe foc mic se adaugă zahărul, se amestecă şi se lasă să se răcorească.

Cu 500 ml lapte clocotit se amestecă 4 linguri cu făină cernută proaspăt (separat de făina pentru frământat). Se freacă drojdie de bere cât o nucă cu o lingură de zahăr, se pune pasta obţinută peste făina opărită, se amestecă şi se lasă pe marginea plitei la dospit. Gălbenuşurile, peste care s-a pus sare, se pun peste făină, se adaugă maiaua crescută şi se începe frământatul. Se pune laptele călduţ peste făină, se amestecă întâi bine ouăle în aluat, se frământă un sfert de oră, după care se adaugă ulei pus câte puţin şi untură de porc proaspătă. Se frământă o oră, aducând aluatul spre centrul vasului de frământat. Se lucrează la temperatură ridicată, cu uşa şi fereastra închise. Este gata atunci când aluatul face băşici.

Ca aromă, pentru cozonac se foloseşte cu precădere coaja de lămâie sau de portocală rasă, sau esenţa de vanilie. Aroma se adaugă în lapte, înainte de a începe frământatul.

Cât aluatul stă la dospit, acoperit cu un prosop curat pe marginea plitei calde, se trec nucile prin maşina de tocat, se amestecă într-un vas cu trei linguri de zahăr tos, cu stafide, 2 linguri de rom şi cacao cernută proaspăt. Amestecul se întinde pe foaia de aluat pusă pe planşeta unsă cu grăsime. Se rulează foaia de aluat ca un sul şi se pune într-o tavă unsă cu grăsime. Se lasă tava pe marginea plitei încă o oră, după care se pun cozonacii în cuptorul cald, cu focul mic un sfert de oră, ca să aibă timp să mai crească. Se face focul mare, pentru jumătate de oră, şi se coc fără să se închidă ermetic uşa aragazului. Când se introduc în cuptor, cozonacii se ung cu ou, se presară pe toată suprafaţa cu zahăr tos şi se parfumează cu puţină vanilie. Restul de vanilie se amestecă cu o lingură de zahăr farin şi se cern împreună peste cozonacii calzi.

Cozonacii nu se taie calzi şi nu se păstrează decât în camere aerisite şi curate.

Pască cu brânză de vaci

650 g aluat de cozonac, 1 lingură cu unt, 1 gălbenuş, 1 kg de brânză de vaci, 1/2 linguriţă de sare, 6 ouă, 300 g zahăr, 1 lingură cu făină, coajă de lămâie, 100 g stafide, 2 linguri cu unt, 3 linguri cu smântână (pentru umplutură).

Se prepară umplutura astfel: brânza se amestecă spumă cu două linguri cu unt şi două linguri cu smântână. Gălbenuşurile se freacă separat cu zahărul, se amestecă crema astfel obţinută cu pasta de brânză, se adaugă coajă de lămâie rasă, stafidele spălate bine, sare şi albuşurile bătute spumă. Amestecul se omogenizează cu o lingură de lemn, se împarte în două şi se trece la pregătirea produsului: se unge o cratiţă cu pereţii înalţi cu o linguriţă de unt cald, se presară cu făină, se face un sul împletit din jumătate cantitate de aluat, se aşază în formă de coroană în cratiţă, în mijlocul ei se pune jumătate din umplutura de brânză, se unge aluatul cu gălbenuş de ou şi se introduc formele în cuptorul cald, să se coacă la foc mic un sfert de oră, şi la foc potrivit o jumătate de oră. În continuare se procedează ca şi la pasca cu smântână.

 

Pască cu ciocolată

500 g aluat de cozonac, 4 ouă, 1 pahar cu lapte dulce, 4 linguri cu unt, 2 linguri cu cacao, 150 g de zahăr tos, 100 g de ciocolată, 2 linguri cu făină.

Se folosesc forme mai mici decât la pasca cu orez, ciocolata fiind mai puţin vâscoasă şi se leagă mai greu.

Se freacă ouăle întregi (se opreşte un gălbenuş pentru uns aluatul deasupra) cu zahărul tos un sfert de oră. Peste crema obţinută se pune făina cernută şi se omogenizează, apoi se adaugă laptele cald şi cacaoa cernută proaspăt. Se lucrează la foc mic, pentru că amestecul trebuie să se îngroaşe. Se amestecă folosind o lingură de lemn deoarece amestecul fiind gros, se prinde imediat de pereţii vasului. Crema se parfumează cu rom sau cu vanilie şi se amestecă încet cu ciocolată topită în alt vas, omogenizând amestecul pe foc. Se ia cratiţa de pe foc când crema este groasă, se răceşte zece minute, se adaugă untul amestecând încet ca să se topească bine şi se lasă să se răcească de tot. Se împarte în două părţi egale şi se trece la pregătirea produsului: se unge cratiţa cu unt, se înconjoară cu aluat de cozonac împletit din fâşii, se toarnă jumătate din umplutură la mijlocul cratiţei şi se unge aluatul cu gălbenuş. Se introduce tava în cuptor; aluatul fiind mai puţin decât la cozonac va creşte repede. Se lasă focul mic un sfert de oră, apoi se coace la foc potrivit încă o jumătate de oră. Pasca este coaptă când aluatul a devenit rumen şi strălucitor. Se scoate şi se coace restul de aluat; cantităţile indicate sunt pentru două păşti, care se coc în forme rotunde.

 

Pască cu orez

650 g aluat de cozonac, 1 l lapte dulce, nefiert, 1/2 linguriţă cu sare, 1 cană cu orez, 1/2 baton de vanilie, 100 g stafide, 6 ouă, 6 linguri cu zahăr, 1 lingură cu unt.

Orezul se spală în mai multe ape reci, se clocoteşte câteva minute cu apă caldă în care s-a pus şi sare, după care se aruncă şi se umple oala cu lapte dulce, nefiert, Se fierbe orezul până când se poate consuma, se lasă să se răcească puţin şi se amestecă peste o cremă obţinută din: 5 gălbenuşuri frecate spumă cu 4 linguri cu zahăr, vanilie şi stafide curăţate şi spălate. Peste cremă se adaugă albuşurile bătute spumă tare, amestecând uşor. Când crema este omogenă se toarnă peste orez, se amestecă bine şi se împarte în două. În continuare se procedează ca la pasca cu brânză.

Pască cu smântână

1 kg făină, 8 gălbenuşuri, coajă de lămâie, 1 cană cu lapte dulce, 300 g zahăr, 200 g unt (pentru aluat); 1 l de smântână, 100 g stafide, sare, 300 g de zahăr tos (pentru umplutură).

Se frământă un aluat de cozonac care se lasă la dospit două ore, apoi se împarte în două sau trei părţi şi se întinde fiecare bucată de aluat ca un sul. Cu acest sul se face o coroană în jurul unei cratiţe unse cu unt, iar în mijlocul cratiţei se pune o parte de umplutură, ceva mai înaltă decât aluatul. Cratiţa se introduce în cuptorul cald şi se coace ca orice cozonac. Dintr-un kilogram de făină se fac 3–4 păşti cu smântână sau cu orice alt fel de umplutură.

Smântâna se scurge, cât creşte aluatul, printr-un tifon curat, pus în două, pe fundul unei site obişnuite. Peste tifon se pune smântâna şi se lasă să se scurgă zerul. Se răstoarnă într-un castron adânc, se amestecă uşor cu zahărul, stafidele, coaja de lămâie, eventual câteva fructe confiate, cu vanilie şi gălbenuşurile frecate separat. Amestecul se împarte în trei sau patru părţi, după cât aluat avem. Când aluatul s-a rumenit, pasca este coaptă. Se răceşte o jumătate de oră în formă, apoi se pune peste gura cratiţei o farfurie mare, se întoarce cratiţa şi se lasă să cadă conţinutul. Se pune o altă farfurie peste farfuria pe care s-a scos pasca, se întoarce şi se lasă alături de cozonaci să se răcească.

Retete pentru postul Pastelui - Saptamana Patimilor

Săptămâna Patimilor

 

Luni

Şi a doua zi, ieşind ei din Betania, El a flămânzit.

Şi văzând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va găsi ceva în el; şi ajungând la smochin, n-a găsit nimic deât frunze. Căci nu era timpul smochinelor.

Şi vorbind i-a zis: de acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce. Şi ucenicii Lui ascultau.

Şi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în Templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în Templu, iar mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat.

Şi nu îngăduia să mai treacă nimeni prin templu.

Şi-i învăţa şi le spunea: „Nu este, oare, scris: casa mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile?“ Voi însă aţi făcut din ea peşteră de tâlhari.

Şi au auzit arhiereii şi cărturarii. Şi căutau cum să-L piardă. Căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui.

Iar când s-a făcut seară au ieşit afară din cetate.

Marcu 11: 12-18

 vezi şi Matei 21: 17-22

Luca 19: 29-38

Seara este slujba (Denie) de preamărire a Patimilor şi morţii Mântuitorului.

În slujba de seară se reia refrenul:

Cu noi este Dumnezeu

Înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi

Căci cu noi este Dumnezeu.

 

Marţi

Şi într-una din zile, pe când Iisus învăţa poporul în templu şi binevestea, au venit arhiereii şi cărturarii, împreună cu bătrânii.

Şi vorbind, au zis către El: Spune nouă, cu ce puteri faci acestea sau cine este Cel ce şi-a dat această putere?

Iar El, răspunzând a zis către ei: Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt şi spuneţi-Mi:

Botezul lui Ioan era din cer sau era de la oameni?

Şi ei cugetau în sinea lor zicând: dacă vom spune: din cer, va zice: pentru ce n-aţi crezut în el?

Iar dacă vom zice: de la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre, căci este încredinţat că Ioan a fost prooroc.

Şi ei au răspuns că nu ştiu de unde.

Şi Iisus le-a zis: nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea.

Şi a început să spună către popor pilda aceasta: un om a sădit o vie şi a dat-o lucrătorilor şi a plecat departe pentru multă vreme.

Şi la timpul potrivit, a trimis la lucrători o slugă ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătând-o, au trimis-o fără nimic.

Şi a trimis apoi o altă slugă, dar ei, bătând-o şi pe aceea şi batjocorind-o, au trimis-o fără nimic.

Şi a trimis apoi pe a treia; iar ei, rănind-o şi pe aceea au alungat-o.

Şi stăpânul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor ruşina de el.

Iar lucrătorii, văzându-l, s-au vorbit între ei zicând: acesta este moşteni­to­rul; să-l omorâm ca moştenirea să fie a noastră.

Şi, scoţându-l afară din vie, l-au ucis. Ce va face deci, acestora, stăpânul viei?

Va veni şi va pierde pe lucrătorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: să nu se întâmple!

El însă, privind la ei, a zis: ce înseamnă, deci, scriptura aceasta: „Piatra pe care n-au luat-o în seamă ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului?“

Oricine va cădea pe această piatră va fi sfărâmat, iar pe cine va cădea ea, îi va zdrobi.

Iar cărturarii şi arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înţeles că Iisus spusese pilda aceasta pentru ei.

Şi pândindu-L, i-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-L prindă în cuvânt şi să-l dea stăpânirii şi puterii dregătorului.

Şi L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, ştiu că vorbeşti şi înveţi drept şi nu cauţi la faţa omului, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu.

Se cuvine ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu?

Dar Iisus, cunoscând vicleşugul lor, a zis către ei: de ce mă ispitiţi?

Arătaţi-mi un dinar. Al cui chip şi scriere are pe el? Iar ei au zis: ale Cezarului.

Şi El a zis către ei: aşadar daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu lui Dumnezeu.

Şi nu l-au putut prinde în cuvânt înaintea poporului şi, mirându-se de cuvântul Lui, au tăcut.

Şi ascultând tot poporul, a zis ucenicilor:

Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi, care iubesc plecăciunile în pieţe şi scaunele cele dintâi la ospeţe.

Mâncând casele văduvelor şi de ochii lumii rugându-se îndelung: aceştia vor lua mai mare osândă.

Şi privind a văzut pe cei bogaţi aruncând darurile lor în visteria templului.

Şi a văzut şi o văduvă săracă, aruncând acolo doi bani.

Şi a zis: adevărat vă spun că această văduvă a dat mai mult decât toţi.

Căci toţi aceştia din prisosul lor au aruncat la daruri, aceasta însă din sărăcia ei a aruncat tot ce avea pentru viaţă.

Iar unii vorbind despre templu că este împodobit cu pietre frumoase şi cu podoabe, El a zis:

Vor veni zile când, din cele ce vedeţi, nu va rămâne piatră peste piatră care să nu se risipească.

Şi ei L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, când oare vor fi toate acestea? Şi care este semnul când au să fie acestea?

Iar El a zis: vedeţi să nu fiţi amăgiţi, căci mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt, şi vremea s-a apropiat. Nu mergeţi după ei.

Iar când veţi auzi de războaie şi de răzmeriţe, să nu vă înspăimântaţi, căci acestea trebuie să fie întâi, dar sfârşitul nu va fi curând.

Atunci le-a zis: se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie.

Şi vor fi cutremure mari şi, pe alocurea, foamete şi ciumă şi spaime şi semne mari din cer vor fi.

Dar mai înainte de toate acestea îşi vor pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi şi în temniţe, ducându-vă la împăraţi şi la dregători, pentru numele Meu.

Şi va fi vouă spre mărturie.

Puneţi deci în inimile voastre să nu gândiţi de mai înainte ce veţi răspunde;

Căci Eu vă voi da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toţi potrivnicii voştri.

Şi veţi fi daţi şi de părinţi, şi de fraţi, şi de neamuri, şi de prieteni, şi vor ucide dintre voi,

Şi veţi fi urâţi de toţi, pentru numele Meu.

Ş păr din capul vostru nu va pieri.

Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre.

Iar când veţi vedea Ierusalimul înconjurat de oşti, atunci să ştiţi că s-a apropiat pustiirea lui.

Atunci cei din Iudeea să fugă la munţi şi cei din mijlocul lui să iasă din el şi cei de prin ţarini să nu intre în el.

Căci acestea sunt zilele răzbunării, ca să se împlinească toate cele scrise.

Dar vai celor care vor avea în pântece şi celor care vor alăpta în acele zile. Căci va fi în ţară mare strâmtorare şi mânie împotriva acestui popor.

Şi vor cădea sub ascuţişul sabiei şi vor fi duşi robi la toate neamurile, şi Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până ce se vor împlini vremurile neamurilor.

Şi vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ spaimă între neamuri şi nedumerire din pricina vuietului mării şi al valurilor.

Iar oamenii vor muri de frică şi de aşteptarea celor ce au să vină peste lume, căci puterile cerurilor se vor clătina.

Şi atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere şi cu slavă multă.

Iar când vor începe să fie acestea, prindeţi curaj şi ridicaţi capetele voastre, pentru că răscumpărarea voastră se apropie.

Şi le-a spus o pildă: vedeţi smochinul şi toţi copacii.

Când înfrunzesc aceştia, văzându-i, de la voi înşivă ştiţi că vara este aproape.

Aşa şi voi, când veţi vedea făcându-se acestea, să ştiţi că aproape este împărăţia lui Dumnezeu.

Adevărat grăiesc vouă că nu va trece neamul acesta până ce nu vor fi toate acestea.

Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.

Luaţi seama la voi înşivă să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare şi de băutură şi de grijile vieţii, şi ziua aceea să vină peste voi fără de veste.

Ca o cursă, căci va veni peste toţi cei ce locuiesc pe faţa întregului pământ.

Privegheaţi dar în toată vremea rugându-vă, ca să vă întăriţi să scăpaţi din toate acestea care au să vină şi să staţi înaintea Fiului Omului.

Şi ziua era în Templu şi învăţa, iar noaptea, ieşind o petrecea pe muntele ce se cheamă al măslinilor.

Şi tot poporul venea dis-de-dimineaţă la El în templu ca să-L asculte.

Luca 20: 1-26; 45-47

 21: 1-38

(vezi şi: Marcu 13: 1-17; 24

 Matei 24: 1-19; 24-29; 16-27)

Seara – Slujba de preamărire a Patimilor şi morţii Mântuitorului (Denie)

Miercuri

Şi se apropia sărbătoarea azimilor care se cheamă Paşte.

Şi arhiereii şi cărturarii căutau cum să-L omoare; căci se temeau de popor.

Şi a intrat Satana în Iuda, cel numit Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.

Şi, ducându-se, el a vorbit cu arhiereii şi cu căpeteniile oastei, cum să-L dea în mâinile lor.

Şi ei s-au bucurat şi s-au învoit să-i dea bani.

Şi el a primit şi căuta prilej să-L dea lor, fără ştirea mulţimii.

Luca 22: 1-7

Vezi şi Matei 26: 1-16

Slujbă de seară – denie – în care se preamăresc Patimile şi moartea Mântuitorului.

Joi

Iar înainte de Sărbătoarea Paştilor ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi, cei din lume, până la sfârşit i-a iubit.

Şi, făcându-se cină, şi diavolul punând dinainte în inima lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-l vândă,

Iisus ştiind că tatăl i-a dat Lui toate în mâini şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu va merge,

S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, s-a încins cu el.

După aceea a turnat apă în vasul de spălat şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.

A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele?

A răspuns Iisus şi i-a zis: ceea ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta.

Petru i-a zis: Nu-mi vei spăla picioarele în veac. Iisus i-a răspuns: dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine.

Zis-a Simon Petru Lui: Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul.

Iisus i-a zis: Cel ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot. Şi voi sunteţi curaţi, însă nu toţi.

Căci ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: nu toţi sunteţi curaţi.

După ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis; înţelegeţi ce v-am făcut Eu?

Voi mă numiţi pe mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt.

Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora.

Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.

Adevărat vă zic vouă: nu este sluga mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel ce l-a trimis pe el.

Când ştiţi acestea, fericiţi sunteţi dacă le veţi face.

Nu zic despre voi toţi, căci Eu ştiu pe cei pe care i-am ales. Ci ca să se împlinească Scriptura: „Cel ce mănâncă pâinea cu mine a ridicat călcâiul împotriva Mea.“

De acum vă spun vouă, înainte de a fi aceasta, ca să credeţi, când se va îndeplini, că Eu sunt.

Ioan 13: 1-19

Iar în ziua cea dintâi a Azimilor, când jertfeau Paştele, ucenicii Lui L-au întrebat: unde voieşti să mergem să gătim să mănânci Paştele?

Şi a trimis pe doi din ucenicii Lui, zicându-le: mergeţi în cetate şi vă va întâmpina un om ducând un urcior cu apă; mergeţi după el.

Şi unde va intra, spuneţi stăpânului casei că Învăţătorul zice: unde este odaia în care să mănânc Paştele împreună cu ucenicii Mei?

Iar el vă va arăta un foişor mare aşternut gata. Acolo să pregătiţi pentru noi.

Şi au ieşit ucenicii şi au venit în cetate şi au găsit aşa precum le-a spus şi au pregătit Paştele.

Iar făcându-se seară, a venit cu cei doisprezece.

Pe când şedeau la masă şi mâncau, Iisus a zis: adevărat grăiesc vouă că unul dintre voi, care mănâncă împreună cu Mine, Mă va vinde.

Ei au început să se întristeze şi să-I zică, unul câte unul: nu cumva sunt eu?

Iar El le-a zis: unul din cei doisprezece, care întinde mâna cu Mine în blid.

Că Fiul Omului merge precum este scris despre El; dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul Omului. Bine era de omul acela dacă nu s-ar fi născut.

Şi, mâncând ei, a luat Iisus pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat lor şi a zis: luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu.

Şi luând paharul, mulţumind, le-a dat şi au bătut din el toţi.

Şi a zis lor: acesta sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă.

Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua aceea când îl voi bea din nou în împărăţia lui Dumnezeu.

Şi după ce au cântat cântări de laudă, au ieşit la Muntele Măslinilor.

Şi le-a zis Iisus: toţi vă veţi sminti, că scris este: „bate-voi păstorul şi se vor risipi oile.“

Dar după învierea Mea, voi merge mai înainte de voi în Galileea.

Iar Petru I-a zis: chiar dacă toţi se vor sminti întru Tine, totuşi eu nu.

Şi i-a zis Iisus: adevărat grăiesc ţie: că tu azi, în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoşul de trei ori te vei lepăda de Mine.

El însă spunea mai stăruitor: şi de-ar fi să mor cu Tine, nu Te voi tăgădui. Şi tot aşa ziceau toţi.

Şi au venit la un loc al cărui nume este Ghetsimani, şi acolo a zis către ucenicii Săi: şe El pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi a început a se tulbura şi a se mâhni.

Şi le-a zis lor: întristat este sufletul meu până la moarte. Rămâneţi aici şi privegheaţi.

Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi se ruga ca, de este cu putinţă, să treacă de la El ceasul (acesta).

Şi zicea: Avva Părinte, toate sunt şie cu putinţă. depărtează paharul acesta de la Mine. Dar nu ce voiesc Eu, ci ceea ce voieşti Tu.

Şi a venit şi i-a găsit dormind şi a zis lui Petru: Simone, dormi? N-ai avut tărie ca să veghezi un ceas?

Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Căci duhul este osârditor, dar trupul neputincios.

Şi iarăşi mergând, s-a rugat, acelaşi cuvânt zicând.

Şi iarăşi venind, i-a găsit dormind, căci ochii lor erau îngreuiaţi şi nu ştiau ce să-I răspundă.

Şi a venit a treia oară şi le-a zis: Dormiţi de acum şi vă odihniţi! E gata! A sosit ceasul. Iată, Fiul Omului este dat în mâinile păcătoşilor.

Sculaţi-vă ca să mergem. Iată, cel ce M-a vândut s-a apropiat.

Şi îndată, încă vorbind El, a venit Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, şi cu el mulţime cu săbii şi cu ciomege, de la arhierei, de la cărturari şi de la bătrâni.

Iar vânzătorul le dăduse semn zicând: pe care-L voi săruta, Acela este. Prindeţi-L şi duceţi-L cu pază.

Şi venind îndată şi apropiindu-se de El, a zis Lui: Învăţătorule! şi L-a sărutat.

Iar ei au pus mâna pe El şi L-au prins.

Unul din cei ce stăteau pe lângă El, scoţând sabia, a lovit pe sluga arhiereului şi i-a tăiat urechea.

Şi răspunzând, Iisus le-a zis: ca la un tâlhar aţi ieşit cu săbii şi toiege ca să mă prindeţi.

În fiecare zi eram la voi în templu, învăţând şi nu m-aţi prins. Dar acestea sunt ca să se împlinească Scripturile.

Şi, lăsându-L, au fugit toţi.

Şi au dus pe Iisus la arhiereu şi s-au adunat acolo toţi arhiereii şi bătrânii şi cărturarii.

Iar Petru, de departe, a mers după El până a intrat înăuntru în curtea arhiereului şi şedea împreună cu slugile, încălzindu-se la foc.

Arhiereul şi tot Sinedriul căutau împotriva lui Iisus mărturie ca să-L dea la moarte, dar nu găseau.

Că mulţi mărturiseau mincinos împotriva Lui; dar mărturiile nu se potriveau.

Şi ridicându-se unii, au dat mărturie mincinoasă împotriva Lui, zicând:

Noi L-am auzit zicând: voi dărâma acest templu făcut de mână şi în trei zile, altul, nefăcut de mână voi clădi.

Dar nici aşa mărturia lor nu era la fel.

Şi, sculându-se în mijlocul lor, arhiereul L-a întrebat pe Iisus zicând: nu răspunzi nimic la tot ce mărturisesc împotriva Ta aceştia?

Iar El tăcea şi nu răspundea nimic. Iarăşi l-a întrebat arhiereul şi I-a zis: Eşti tu Hristosul, Fiul celui binecuvântat?

Iar Iisus a zis: Eu sunt şi veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Celui Atotputernic şi venind pe norii cerului.

Iar arhiereul, sfâşiindu-şi hainele, a zis: Ce trebuinţă mai avem de martori?

Aţi auzit hula. Ce vi se pare vouă? Iar ei au judecat toţi că El este vinovat de moarte.

Şi unii au început să-L scuipe şi să-I acopere faţa şi să-L bată cu pumnii şi să-I zică: prooroceşte! Şi slugile Îl băteau cu palmele.

Şi Petru fiind jos în curte, a venit una din slugile arhiereului,

Şi văzându-l pe Petru încălzindu-se, s-a uitat la el şi a zis: Şi tu erai cu Iisus Nazarineanul.

El însă a tăgăduit, zicând: nici nu ştiu, nici nu înţeleg ce spui. Şi a ieşit afară înaintea curţii; şi a cântat cocoşul.

Iar slujnica, văzându-l, a început iarăşi să spună celor de faţă că acesta este dintre ei.

Iar el a tăgăduit iarăşi. Şi după puţin timp, cei de faţă ziceau iarăşi lui Petru: cu adevărat eşti dintre ei, căci eşti şi tu galileean şi vorbirea ta se aseamănă.

Iar el a început să se blesteme şi să se jure: nu ştiu pe omul acesta despre care ziceţi.

Şi îndată cocoşul a cântat a doua oară. Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul pe care i-l spusese Iisus: înainte de a cânta de două ori cocoşul, de trei ori te vei lepăda de mine. Şi a început să plângă.

Marcu 14: 12-72

Vezi şi Matei 26: 17-75

Luca 22: 7-71

Ioan 18: 1-27

Joia mare se face Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Seara, la slujba specială (denia) se citesc cele douăsprezece evanghelii.

În mănăstiri se citesc ceasurile (1, 3, 6, 9), apoi Utrenia şi Sfânta Liturghie.

La Ceasuri sunt citiri din Vechiul şi din Noul Testament.

 

 

Vineri

Iar făcându-se dimineaţă, toţi arhiereii şi bătrânii poporului au ţinut sfat împotriva lui Iisus, ca să-L omoare.

Şi legându-l, L-au dus şi L-au predat dregătorului Ponţiu Pilat.

Atunci Iuda, cel ce L-a vândut, văzând că a fost osândit, s-a căit şi a adus înapoi arhiereilor şi bătrânilor cei treizeci de arginţi.

Zicând: am greşit vânzând sânge nevinovat. Ei i-au zis: ce ne priveşte pe noi? Tu vei vedea.

Şi el, aruncând arginţii în templu, a plecat şi, ducându-se, s-a spânzurat.

Iar arhiereii, luând banii, au zis: nu se cuvine să-i punem în visteria templului deoarece sunt preţ de sânge.

Şi ţinând ei sfat, au cumpărat cu ei şarina Olarului, pentru îngroparea străinilor.

Pentru aceea s-a numit ţarina aceea şarina Sângelui, până în ziua de astăzi.

Atunci s-a împlinit cuvântul spus de Ieremia proorocul care zice: „Şi au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit pe care l-au preţuit fiii lui Israel.

Şi i-au dat pe şarina Olarului după cum mi-a spus mie Domnul“.

Iar Iisus stătea în faţa dregătorului. Şi L-a întrebat dregătorul, zicând: Tu eşti regele iudeilor? Iar Iisus i-a răspuns: Tu zici.

Şi la învinuirile aduse Lui de către arhierei şi bătrâni, nu răspundea nimic.

Atunci I-a zis Pilat: nu auzi câte mărturisesc ei împotriva Ta?

Şi nu i-a răspuns lui nici un cuvânt, încât dregătorul se mira foarte.

La sărbătoarea Paştilor, dregătorul avea obiceiul să elibereze mulţimii un întemniţat pe care-l voiau.

Şi aveau atunci un vinovat vestit care se chema Baraba.

Deci, adunaţi fiind ei, Pilat le-a zis: pe cine voiţi să vi-l eliberez, pe Baraba sau pe Iisus, care se zice Hristos?

Că ştia că din invidie L-au dat în mâna lui.

Şi pe când stătea Pilat în scaunul de judecată, femeia lui i-a trimis acest cuvânt; nimic să nu-i faci Dreptului aceluia, că mult am suferit azi, în vis, pentru El.

Însă arhiereii şi bătrânii au aţâţat mulţimile ca să ceară pe Baraba, iar pe Iisus să-L piardă.

Iar dregătorul, răspunzând, le-a zis: pe cine din cei doi voiţi să vă eliberez? Iar ei au răspuns: pe Baraba.

Şi Pilat le-a zis: Dar ce voi face cu Iisus ce se cheamă Hristos? Toţi au răspuns: să fie răstignit!

A zis iarăşi Pilat: dar ce rău a făcut? Ei însă mai tare strigau şi ziceau: să fie răstignit!

Şi văzând Pilat că nimic nu foloseşte, ci mai mare tulburare se face, luând apă şi-a spălat mâinile înaintea mulţimii, zicând: Nevinovat sunt de sângele Dreptului acestuia. Voi veţi vedea.

Iar tot poporul a răspuns şi a zis: sângele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.

Atunci le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus L-a biciuit şi L-a dat să fie răstignit.

Atunci ostaşii dregătorului, ducând ei pe Iisus în pretoriu, au adunat în jurul lui toată cohorta.

Şi dezbrăcându-l de haina Lui I-au pus o hlamidă roşie.

Şi împletind o cunună de spini, I-au pus-o pe cap şi în mâna Lui cea dreaptă trestie; şi, îngenunchind înaintea Lui, îşi băteau joc de El, zicând: bucură-Te, regele iudeilor!

Şi scuipând asupra Lui, au luat trestia şi-L băteau peste cap.

Iar după ce L-au batjocorit, L-au dezbrăcat de hlamidă, L-au îmbrăcat cu hainele Lui şi L-au dus să-L răstignească.

Şi ieşind au găsit pe un om din Cirene cu numele Simon; pe acesta l-au silit să ducă crucea Lui.

Şi au venit la locul numit Golgota, care înseamnă locul Căpăţânii.

Şi i-au dat să bea vin amestecat cu fiere; şi gustând, nu a voit să bea.

Iar după ce L-au răstignit, au împărţit hainele Lui aruncând sorţi, ca să se împlinească ceea ce s-a zis de proorocul: „Împărţit-au hainele Mele între ei; iar pentru cămaşa Mea au aruncat sorţi“.

Matei 27: 1-35

Vezi şi Ioan 18: 1-40

 Ioan 19: 1-15

Atunci L-a predat lor ca să fie răstignit. Şi ei au luat pe Iisus şi L-au dus ca să fie răstignit.

Şi ducându-şi Crucea, a ieşit de la locul ce se cheamă al Căpăţânii, care evreişte se zice Golgota.

Unde L-au răstignit şi împreună cu El pe alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus.

Iar Pilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra crucii. Şi era scris: Iisus Nazarineanul, Împăratul Iudeilor!

Deci mulţi dintre iudei au citit acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape de cetate. Şi era scris: evreieşte, latineşte şi greceşte.

Deci arhiereii iudeilor au zis lui Pilat: nu scrie: Împăratul Iudeilor, ci că Acela a zis: Eu sunt Împăratul Iudeilor.

Pilat a răspuns: Ce am scris, am scris.

După ce au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte şi o cămaşă. Dar cămaşa era fără cusătură ţesută în întregime.

Deci au zis unii către alţii: să n-o sfâşiem, ci să aruncăm sorţi pentru ea, a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura care zice: „Împărţit-au hainele Mele loruşi şi pentru cămaşa Mea au aruncat sorţii“. Aşadar ostaşii acestea au făcut.

Şi stăteau lângă crucea lui Iisus mama Lui şi sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena.

Deci Iisus văzând pe mama Sa şi pe ucenicul pe care-l iubea stând alături, a zis Mamei Sale: Femeie, iată fiul tău!

Apoi a zis ucenicului: iată mama ta! Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine.

După aceea, ştiind Iisus că toate s-au săvârşit acum, ca să se împlinească Scriptura, a zis: mi-e sete.

Şi era acolo un vas plin cu oţet, iar cei care îl loviseră, punând în vârful unei trestii de isop un burete înmuiat în oţet, l-au dus la gura Lui.

Deci, după ce a luat oţetul, Iisus a zis: săvârşitu-s-a. Şi plecându-şi capul, Şi-a dat duhul.

Deci iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce, căci era mare ziua sâmbetei aceleia, au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice.

Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi ale celuilalt, care era răstignit împreună cu el.

Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele.

Ci unul dintre ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui şi îndată a ieşit sânge şi apă.

Şi cel care a văzut a mărturisit şi mărturia lui este adevărată, şi acela ştie că spune adevărul, ca şi voi să credeţi.

Căci s-au făcut acestea ca să se împlinească Scriptura: „nu i se va zdrobi nici un os“.

Şi iarăşi, o altă Scriptură zice: „Vor privi la Acela pe care L-au împuns“.

După aceea Iosif din Arimateea, fiind ucenic al lui Iisus, dar într-ascuns, de frica iudeilor, a rugat pe Pilat ca să ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. Deci a venit şi a ridicat trupul Lui.

Şi a venit şi Nicodim, cel care venise la El mai înainte noaptea, aducând cu el o sută de litre de amestec de smirnă şi aloe.

Au luat deci trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat în giulgiu cu miresme, precum este obiceiul de înmormântare la iudei.

Iar în locul unde a fost răstignit era o grădină, şi în grădină un mormânt nou, în care nu mai fusese nimeni îngropat.

Deci din pricina vinerii iudeilor, acolo L-au pus pe Iisus, pentru că mormântul era aproape.

Ioan 19: 16-42

Vineri este înmormântarea Domnului.

La ora 12 (ziua) se scoate Sfântul Aer (o pictură, un giulgiu care reprezintă punerea în mormânt a Domnului Iisus Hristos) în mijlocul bisericii pe o masă mai înaltă. Peste giulgiu se aşază Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie, iar jur împrejurul Sfântului Aer se pun flori aduse de credincioşi. Acestea se împart după slujba de seară (Prohodul) credincioşilor care iau parte la slujbă.

Vinerea mare este o zi aliturgică (nu se face liturghie).

Înainte de sfârşitul slujbei, credincioşii trec pe sub masa pe care este aşezat Sfântul Aer.

Sâmbătă

Sâmbăta mare – este slujbă de dimineaţă (utrenie) şi Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. După slujbă se împărtăşesc mai ales copiii şi femeile. Tot sâmbătă este pregătit Paştele din Artos (o pâine specială, dospită, tăiată bucăţi mici şi sfinţită de preot cu sfânta aiasmă, apoi stropită cu vin (sângele Domnului). Acesta este „paştele“ – pâinea pe care credincioşii o primesc la sfârşitul slujbei de Înviere.

Slujba de Înviere

 

Înainte de 12 noaptea preoţii deschid biserica şi se citeşte Canonul Sâmbetei celei Mari. Această slujbă este specifică numai acestei zile.

La ora 12 noaptea se sting luminile din biserică, afară de candela din altar, de unde preotul aprinde o făclie şi, venind pe soleie (amvon) între uşile împărăteşti, face strigarea: Veniţi de luaţi Lumină!

Această strigare se face de trei ori: în faţă, la dreapta, la stânga, făcând semnul crucii asupra credincioşilor.

Din acest moment începe slujba Învierii.

Prima parte a cestei slujbe se face în afara bisericii pentru că simbolizează ieşirea lui Hristos din mormânt şi intrarea lui în viaţa fiecărui credincios.

Apoi slujba se mută în biserică, timp în care se cântă troparul:

Hristos a înviat din morţi

Cu moartea pe moarte călcând

Şi celor din morminte

Viaţă dăruindu-le.

Din această noapte, timp de patruzeci de zile, până în Joia Înălţării, salutul credincioşilor este: Hristos a înviat!

Iar răspunsul este: Adevărat a înviat!

Tot în Sâmbăta Mare se sfinţeşte Sfântul Agneţ (miel).

Agneţ – pecetea sau semnul Iisus Hristos Nika (care în greacă înseamnă: Iisus Hristos, învingătorul morţii).

Acest semn se pune pe cele 4 colţuri ale prescurii special pregătite. Pecetea aceasta se pune şi pe a II-a prescură, se scoate din pâine, se îmbibă cu Sfântul sânge al lui Hristos, se lasă pe un disc de metal, să se usuce până a doua zi de Paşti. (Acesta este Sf. Agneţ special).

După Liturghia din această zi, pâinea cu pecetea (agneţul) se fărâmiţează şi se păstrează în Sfântul Chivot. Din această împărtăşanie preoţii dau bătrâ­nilor şi bolnavilor până la Paştele următor.

În cinstea sărbătorilor Sfântului Paşte se pregătesc cozonaci şi ouă roşii.

Se pregăteşte mielul pascal – obicei păstrat din Vechiul Testament când se oficia sacrificiul mielului pentru sărbătoarea Paştelui – data când poporul iudeu a ieşit din Egipt.

Prin legile lui Moise se interzicea zdrobirea oaselor mielului, pentru că acesta simboliza pe Iisus Hristos „mielul lui Dumnezeu“ care avea să vină pentru a mântui lumea.

 

Începând din ziua a II-a de Paşte se cântă colinde speciale dedicate Învierii.

 

Cinstiţi creştini

colind de Paşte

(ziua I, II, III – după Sf. Liturghie;  se cântă la slujbe până la Duminica Tomii)

Cinstiţi creştini preaiubiţi

Poftiţi, ca să ne primiţi

La dumneavoastră venim

Ca să propovăduim

Cuvinte de înviere

Să vă facem mângâiere

Şi căutări, cu voie bună

Zicem cu toţii dimpreună

Hristos a-nviat din morţi

Ca să ne scoale pe toţi

Cu moartea, moarte călcând

Tuturor viaţă dând

Îngerul au alergat

Şi Fecioarei au strigat:

 – O, tu, cea plină de dar

Nu te-ntrista cu amar!

Bucurie îţi vestesc

Bucurie îţi grăiesc,

Că Fiul Tău cel Preasfânt

A înviat din mormânt.

Şi pre morţi i-au ridicat

Izbăvindu-i din păcat

Acum să ne veselim

Noule Ierusalim!

Că slava Domnului Sfânt,

Preste tine-au strălucit

Saltă, Sioane Sfinţit,

Şi te bucură cinstit!

Iară tu, o, maică vie

A vieţii de vecie

Veseleşte-te curat,

Că Fiul tău a-nviat!

 

Învierea lui Hristos. Arătările Mântuitorului

 

După ce a trecut sâmbătă, când se lumina de ziua întâi a săptămânii (Duminică) au venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie, ca să vadă mormântul. Şi iată că s-a făcut cutremur mare, că îngerul Domnului, coborând din cer şi venind, a prăvălit piatra şi şedea deasupra ei.

Şi înfăţişarea lui era ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada.

Şi de frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi.

Iar îngerul, răspunzând, a zis femeilor: nu vă temeţi că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi.

Nu este aici: căci s-a sculat precum a zis; veniţi de vedeţi locul unde a zăcut.

Şi degrabă mergând, spuneţi ucenicilor Lui că S-a sculat din morţi şi iată va merge înaintea voastră în Galileea: acolo Îl veţi vedea. Iată v-am spus.

Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui.

Dar când mergeau ele să vestească ucenicilor, iată Iisus le-a întâmpinat, zicând: Bucuraţi-vă! Iar ele apropiindu-se, au cuprins picioarele Lui şi I s-au închinat.

Atunci Iisus le-a zis: Nu vă temeţi. Duceţi-vă şi vestiţi fraţilor Mei ca să meargă în Galileea şi acolo mă vor vedea.

Şi plecând ele, iată unii din strajă venind în cetate au vestit arhiereilor toate cele întâmplate.

Şi adunându-se ei împreună cu bătrânii şi ţinând sfat, au dat bani mulţi ostaşilor

zicând: spuneţi că ucenicii Lui, venind noaptea, L-au furat, pe când noi dormeam;

Şi de va auzi aceasta dregătorul, noi îl vom îndupleca şi pe voi fără grijă vă vom face.

Iar ei, luând arginţii, au făcut precum au fost învăţaţi. Şi s-a răspândit cuvântul acesta între iudei până în ziua de azi.

Iar cei unsprezece ucenici au mers în Galileea, la muntele unde le poruncise lor Iisus.

Şi văzându-L, I s-au închinat, ei care se îndoiseră.

Şi apropiindu-Se Iisus le-a vorbit lor zicând: Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ.

Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Învăţându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă, şi iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.

Matei 28: 1-20

Vezi şi Marcu 16: 1-20

Luca 24: 1-49

Ioan 20: 1-25

MENIURI DE POST PENTRU SĂPTĂMÂNA PATIMILOR

Ziua întâi (Luni)
Meniu pentru 4 persoane

Micul dejun: Fasole icre, pâine prăjită, ceai aromat. (4-6 persoane) 

Fasole icre 

1/4 fasole boabe, 1 păstârnac, 1 morcov, 1 linguriţă Delikat, 4 linguri ulei de salată, 1 ceapă de apă, 10 măsline fără sâmburi. 

Se alege fasolea bob cu bob, se spală în apă rece şi se lasă la înmuiat câteva ore, apoi se dă în clocot. Se aruncă apa caldă şi se umple vasul cu apă rece, apoi se fierbe timp de 2 ore la foc potrivit. Peste fasole se pun legumele întregi, curăţate de coajă şi spălate (păstârnacul şi morcovul) şi o linguriţă cu Delikat. Legumele se scot după jumătate de oră şi se taie rondele. Fasolea se scurge şi se răceşte, apoi se trece prin sită sau se mixează. Se sărează după gust. Se toacă mărunt ceapa, se freacă uşor cu sare, se clăteşte cu apă rece, se scurge şi se pune peste fasole.           Într-un castron mai mare se pune fasolea şi se freacă încet, mânuind lingura într-un singur sens, cu uleiul pus câte puţin. Se adaugă ceapa, se mai freacă puţin şi când amestecul este omogen, se ornează salata cu rondele de morcov şi de păstârnac. Se fac tartine cu icre de fasole pe pâine prăjită, se ornează cu gogoşar crud sau murat sau cu rondele de castraveţi, alternând cu rondele de zarzavat fiert şi măsline, şi se servesc alături de ceai aromat de plante sau fructe de pădure. 

Prânzul (4 persoane) 

Aperitiv: Ciuperci cu sos de usturoi 

1/4 kg ciuperci, 3 linguri cu ulei, usturoi, sare, zahăr, verdeaţă. 

 Se aleg ciuperci mărunte (sau se folosesc ciuperci din conservă) se curăţă, se spală în mai multe ape reci sau călduţe, trecând cu mâna peste lamele. Se clotesc timp de zece minute într-un litru de apă, cu o linguriţă de sare şi o linguriţă de zahăr. Se scot, se scurg, se prăjesc în ulei. Când s-au rumenit, se scot pe platou, se acoperă cu verdeaţă tocată fin şi cu sos de usturoi (concentrat după gust). Se servesc calde, cu felii de pâine proaspătă. 

Felul I 

Borş de salată (4-6 persoane) 

2 salate proaspete, 1 lingură cu ulei, 1 ceapă mică, 2–3 căţei de usturoi, sare, 1 lingură cu bulion sau 1 ceaşcă mare cu suc de roşii, 2 linguri cu orez, 1/2 l borş, leuştean. 

Se curăţă salata de frunzele veştede, apoi se alege frunză cu frunză şi se spală în mai multe ape. Se taie fâşii de 1 cm, se lasă deoparte. Se curăţă ceapa şi usturoiul, se toacă mărunt şi se pun la fiert într-un litru de apă care clocoteşte, împreună cu orezul ales şi spălat în două-trei ape. După 10 minute se pune în supă şi salata. Se adaugă în supă: bulionul desfăcut în apă rece, borşul fiert şi clocotit separat şi sarea necesară, după ce salata a fiet 10 minute cu ceapa şi usturoiul. Se lasă un minut să clocotească împreună, apoi se adaugă leuşteanul tocat fin, se trage oala de pe foc, se răceşte 1/4 oră, apoi se serveşte cu pâine mai uscată şi ceapă tăiată felii. 

Felul II 

Cartofi prăjiţi cu salată de sfeclă roşie (4-6 persoane) 

1 kg cartofi, 1 ceaşcă mare cu ulei, sare, usturoi, sfeclă fiartă. 

 Se aleg cartofi sănătoşi, se spală, se curăţă de coajă şi se spală în apă rece. Se taie felii, apoi beţişoare înguste de 1/2 cm, se spală iar, se presară cu puţină sare, se împart în 2-3 grămezi. Se încinge uleiul, se pun cartofii şi se prăjesc pe rând la foc iute pentru ca să nu se îmbibe cu ulei. Se scot pe şerveţele de hârtie, se trec pe platou, se stropesc cu mujdei de usturoi, se servesc calzi cu salată de sfeclă roşie. 

Salata de sfeclă roşie se face astfel: Se curăţă sfecla, fiartă separat, de coajă, se dă pe răzătoare, se pune în salatieră şi se stropeşte cu oţet şi ulei, sau se amestecă peste ea hrean ras, ţinut în oţet. 

Desert 

Clătite cu mere rase (4-6 persoane) 

1 cană cu făină, 2 căni cu sifon, apă minerală sau bere (se poate înlocui orice lichid cu apă rece şi o lingură cu oţet), 1 linguriţă cu ulei, sare, 3–4 mere rase, zahăr. 

 Se subţiază făina cu lichidul necesar, se pune un praf de sare, se omogenizează amestecul. Se unge o cratiţă de teflon cu o picătură de ulei, se pune aluat de clătite atât cât să iasă o foaie subţire, se ţine pe foc iute 2 minute. Se întoarce foaia, apoi se scoate pe un platou. Merele, fără coajă, se trec pe răzătoare, se îndulcesc cu zahăr şi se împart în părţi egale. Clătitele, umplute cu mere, se rulează şi se servesc imediat. 

Cina 

Pârjoale de praz (4-6 persoane) 

1 kg de praz, 1/2 kg cartofi, 2 linguri cu făină, 3 linguri cu pesmet, 1 ceaşcă mare cu ulei, sare, piper măcinat. 

Se curăţă prazul de partea verde, se taie bucăţi mari care se clocotesc timp de un sfert de oră în apă cu sare, se scurg în strecurătoare, se fărâmă cu furculiţa. Cartofii curăţaţi şi spălaţi în două-trei ape, se fierb jumătate de oră cu vasul acoperit. Se scot în cratiţă adâncă şi se fărâmă cu furculiţa până când se obţine un piureu consis­tent. Se amestecă cele două piureuri, se sărează şi se piperează, după care se îngroaşă cu o lingură de făină. Se omogenizează. Se iau bucăţi mari din piureu, se modelează în mână şi se trec prin făină şi pesmet, apoi se prăjesc în ulei fierbinte. Se scot pe şerveţele de hârtie. Se servesc calde, cu salată asortată de sezon. 

Ziua a II-a (Marţi) 

Micul dejun  

Roşii umplute cu salată de vinete, pâine, cacao 

4 roşii potrivit de mari, 4 vinete, 1 ceaşcă de ulei, 1 ceapă, sare, 1 salată verde, 1 linguriţă de muştar. 

 Se coc vinetele la foc iute, se curăţă de coajă, cât sunt foarte calde, se lasă să se scurgă, se curăţă de seminţe, apoi se toacă mărunt cu un tocător de lemn. Nu se foloseşte metalul în pregătirea vinetelor, acestea fiind bogate în toxine, oxidează metalul. Se curăţă ceapa, se toacă mărunt, se presară cu sare şi se freacă bine cu mâna, apoi se spală şi se scurge bine. Ceapa se pune peste vinete. Se amestecă încet, se omogenizează, se sărează după gust. Se freacă vinetele cu o lingură de lemn, mişcând mâna într-un singur sens, punând uleiul puţin câte puţin. Se spală roşiile, se golesc de miez, se scurg şi se umplu cu vinete. Se ornează un platou cu frunze de salată verde, bine spălate, apoi se pun roşiile în mijloc. Se servesc tăiate în patru, alături de pâine prăjită sau proaspătă. 

Prânzul (4 persoane)  

Aperitiv: Salată de fasole verde 

1/2 fasole verde proaspătă (sau o conservă), usturoi, 2 linguri cu ulei, 1 roşie sau 1 gogoşar crud, pătrunjel sau mărar tocat fin, sare. 

 Fasolea curăţată de codiţe şi spălată sub jet de apă rece, se pune la fiert în apă care cloteşte, se scoate după 3/4 de oră, se lasă să se scurgă, apoi se pune în castron adânc. Se stropeşte cu mujdei de usturoi amestecat cu 2 linguri cu ulei, şi sărat după gust, şi se omogenizează folosind o furculiţă inox. Se lucrează de jos în sus. Se presară fasolea cu verdeaţă tocată, se ornează cu felii de roşii sau de gogoşar crud şi se serveşte. 

Ciorbă de cartofi (4-6 persoane) 

1/2 kg cartofi, 1 ceapă, 1 ţelină mică, 1 morcov, 1 rădăcină de pătrunjel, 1/2 l de suc de roşii, verdeaţă tocată, 2 linguri cu ulei. 

 Se spală cartofii, ţelina şi morcovul, apoi se curăţă de coajă folosind un cuţit cu zimţi sau unul potrivit de ascuţit. Morcovul se răzuieşte uşor, pentru ca substanţele nutritive care se află sub coajă să nu fie afectate. Legumele curăţate şi spălate, se taie cuburi mici şi se pun să fiarbă în doi litri de apă caldă. Se fierb cu vasul acoperit timp de un sfert de oră. Se adaugă ceapa tocată mărunt şi se continuă fierberea încă un sfert de oră, apoi se sărează supa, se adaugă sucul de roşii sau o roşie tocată mărunt, se dă totul într-un clocot şi se pune uleiul, oala se trage de pe foc, se presară cu verdeaţă tocată şi se lasă deoparte să se răcească un sfert de oră. Se serveşte cu pâine proaspătă sau cu mici crutoane de pâine uscată în cuptor. 

Felul II 

Gulii umplute cu orez (4-6 persoane) 

6-8 gulii mijlocii, 1 ceaşcă mare cu orez, 2 roşii decojite (sau bulion), 1 ceaşcă mare cu ulei, 1 linguriţă cu făină, 1 linguriţă cu zahăr, sare, verdeaţă tocată, piper boabe. 

 Se curăţă guliile de coaja tare, se golesc de miez folosind un cuţit inox cu vârful ascuţit, se spală şi se scurg. Orezul ales şi spălat, se fierbe douăzeci de minute în apă cu sare, se spală cu apă rece şi se scurge. Orezul se pune în vas adânc şi se amestecă încet cu verdeaţa tocată şi o roşie tocată fin. Se omogenizează. Se umplu guliile, se aşează în cratiţă sau în vas de sticlă incasabilă, se acoperă cu apă caldă şi se pune vasul în cuptor sau pe foc mic. Se lasă vasul acoperit să fiarbă încet. După o oră de fierbere se adaugă peste gulii un sos format din: 1 lingură de bulion, 1/2 linguriţă de sare, 1 lingurţă de zahăr şi boabe de piper. Se continuă fierberea încă un sfert de oră, după care se stinge focul şi se răceşte mâncarea un sfert de oră. Se serveşte câte o gulie, acoperită cu sos. Guliile umplute se servesc şi fără pâine. 

Varianta II  

Musaca cu piureu de cartofi şi tocătură de soia 

1 kg de cartofi, 1 ceaşcă de ulei, 1 ceapă mare, 1 morcov, 1/2 pachet tocătură de soia, sare, piper măcinat, 1 cană suc de roşii, 1 lingură zahăr, verdeaţă tocată, usturoi. 

 Se spală cartofii, se curăţă, după ce s-au spălat în 2–3 ape, se pun la fiert în apă caldă. Se fierb acoperit 1/2 oră, se scot, se scurg de apa în care au fiert (se păstrează doar o ceaşcă de supă) şi se fărâmă cu furculiţa. Se sărează uşor, se subţiază cu supă şi se lasă deoparte. Cât fierb cartofii se toacă ceapa, se dă morcovul pe răzătoare şi se călesc în 1/2 ceaşcă de ulei. Tocătura de soia se pune în castron adânc, se toarnă apă clocotită peste aceasta, se acoperă vasul şi se lasă un sfert de oră aşa. Apoi se scoate, se stoarce bine şi se pune peste ceapă să se călească. E nevoie de zece minute, după care amestecul se sărează şi se piperează, după gust, se amestecă şi cu verdeaţă tocată şi usturoi tocat, apoi se omogenizează. Într-o cratiţă unsă cu ulei (sau o formă de sticlă de Jena) se pune un strat gros de piureu, apoi tocătura de soia, şi deasupra restul de piureu. Astfel pregătită forma se pune în cuptor pentru 1/2 oră. Se serveşte budinca acoperită cu sos de roşii îndulcit. 

  

Desert 

Fructe de sezon. 

            Cina 

Roşii cu usturoi 

4 roşii mari, 1 ceşcuţă cu ulei, sare, 4-5 căţei de usturoi, 2 linguri cu pesmet, piper măcinat, verdeaţă tocată. 

 Roşiile se spală, se şterg cu prosop curat şi se taie felii groase de 1 cm pe latul legumei. Se sărează, eventual se piperează, apoi se trec prin pesmet şi se prăjesc în ulei încins.  Se scot feliile de roşii pe un platou, se presară peste acestea verdeaţă tocată şi mujdei de usturoi, se servesc calde, cu pâine proaspătă.

Ziua a III-a (Miercuri)

            Micul dejun (4-6 persoane) 

Zacuscă cu felii de gogoşar murat sau crud 

Zacusca pregătită după reţete tradiţionale, este o salată de legume scăzută timp de mai multe ore pe foc mic. Se păstrează la loc rece şi uscat şi se foloseşte şi peste iarnă, ca aperitiv. Se pune zacusca pe o farfurie, se înconjoară cu felii de gogoşar crud. Alături se pun feliile de pâine prăjită şi ceaiul de plante aromate sau cacao fierbinte. Zacusca poate fi înconjurată şi cu măsline fără sâmburi. 

            Prânzul (4-6 persoane) 

Felul I 

Supă pasată de cartofi cu chimen 

4 cartofi, 1 morcov, 1 ţelină, 1 gulie mică, 1 păstârnac, 1 linguriţă cu sare, 1 lingură cu chimen, 1 lingură cu ulei. 

 Se spală legumele, se curăţă de coajă, se spală iar şi se taie felii mari, apoi se pun să fiarbă în doi litri de apă caldă timp de jumătate de oră, la foc potrivit. 

– Se scot legumele fierte, se pasează cu mixerul sau se trec prin sită, apoi se pun în supa caldă în care au fiert, să dea 2–3 clocote. Se sărează supa, după care se adaugă o cană cu zeamă în care au fiert seminţele de chimen. Chimenul poate fi prăjit uşor în ulei, apoi stins cu apă caldă şi strecurat. Se mai clocoteşte supa două minute, se pune o lingură cu ulei şi se trage oala de pe foc. Supa pasată se serveşte cu crutoane de pâine prăjită, atât de caldă cât place comesenilor. 

Felul II 

Praz cu măsline (4-6 persoane) 

4–6 fire de praz, 1 ceaşcă mare cu ulei, 2 linguri cu bulion, 1/4 lămâie, 2 cepe, 1 lingură cu zahăr, pătrunjel tocat, sare, 100 g măsline. 

 Se curăţă prazul de frunzele veştede, se spală, se taie numai partea albă în felii mari de 3–4 cm. Se pune apă în vas mai mare şi când apa clocoteşte se pun feliile de praz pentru 1 minut, apoi se scot, se scurg şi se pun în cratiţă largă, să se călească la foc mic în ulei. Ceapa se curăţă, se toacă mărunt şi se pune peste praz. Se adaugă o ceaşcă plină cu apă şi se acoperă vasul în care se călesc. Se adaugă apă după alte zece minute. Măslinele se spală, se fierb separat, apoi se pun peste praz. Se face un sos din: un pahar de apă călduţă, o lingură cu bulion de roşii sau un pahar cu suc de roşii, o lingură cu zahăr, sare şi zeamă de lămâie. Se răstoarnă peste praz şi se continuă fierberea o jumătate de oră. Se stinge focul şi se presară deasupra mâncării verdeaţă tocată mărunt. Se serveşte mâncarea caldă, cu pâine proaspătă. 

Felul II (varianta 2) 

Pilaf de urzici (4-6 persoane) 

250 g urzici curăţate, 5 linguri cu orez, 3 linguri cu ulei, sare, 1 ceapă, 1 linguriţă cu Delikat. 

Se curăţă urzicile de frunzele veştede şi de pământ, se spală în mai multe ape şi se pun în apă care clocoteşte, pentru cinci minute. Se scot şi se scurg apoi se toacă mărunt şi se pun în cratiţă cu o lingură de ulei şi o ceaşcă de zeamă în care au fiert. Se lasă pe foc mic. Separat se alege orezul, se spală, se lasă în apă rece cât se căleşte ceapa. Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei pus într-o cratiţă emailată, acoperită cu un capac. Când a devenit transparentă, se pune orezul, se acoperă cu 4 ceşti de apă şi se fierbe 20 de minute la foc mic. Se trage cratiţa de pe foc, se pun urzicile peste orez, se amestecă uşor şi se lasă vasul acoperit până când mâncarea nu mai are lichid. Acest pilaf se serveşte cald, cu pâine proaspătă. 

(varianta 3)  

Urzici cu usturoi (4 persoane) 

250 g de urzici (cam 10 grămezi), 5–6 căţei de usturoi, 2 linguri cu ulei, 1 lingură cu Delikat, 1 lingură cu bulion. 

Se aleg urzicile, se spală în multe ape, se toacă mărunt şi se pun în vas emailat sau vas de aluminiu să se înmoaie. Se lucrează pe foc mic, amestecând cu o lingură de lemn. Când urzicile arată ca o pastă omogenă, se pune Delikat, se adaugă o cană cu apă caldă şi usturoiul tocat. Se fierbe totul la foc mic douăzeci de minute. Se serveşte mâncarea caldă sau rece, cu mămăliguţă. 

  

Desert 

Mere îmbrăcate în aluat (4 persoane) 

4 mere mari, 2 linguri cu făină, 4–5 linguri cu sifon sau apă minerală, sare, zahăr, 1 ceaşcă mare cu ulei. 

 Se spală merele, se curăţă de coajă, se taie felii groase şi se lasă deoparte cât se pregăteşte aluatul. Se pune făina într-un castron, se subţiază cu apă minerală sau sifon, se pune un praf de sare şi se omogenizează aluatul, care arată ca o smântână groasă. Într-un vas adânc (tuci sau teflon) se încălzeşte o ceaşcă mare de ulei. Se trec feliile de măr prin aluat, se rumenesc în ulei fierbinte, apoi se scot pe platou şi se pudrează. Se servesc calde, dar şi reci. 

            Cina (4-6 persoane) 

Fidea cu măsline 

300 fidea, 1 ceapă, 1 ceşcuţă cu ulei (2–3 linguri cu ulei), 100 g măsline, sare, piper boabe. 

 Se pune fideaua în apă care clocoteşte, pentru 5 minute. Se aruncă apa, se clăteşte fideaua cu apă rece şi se lasă la scurs. Ceapa se toacă mărunt şi se căleşte în ulei până când devine transparentă. Se pune fideaua peste ceapă. Se acoperă mâncarea cu apă caldă şi se fierbe, cu sare şi piper, jumătate de oră. Măslinele clocotite separat şi spălate cu apă rece se pun peste fidea, după ce li s-au scos sâmburii. Mâncarea se serveşte caldă, cu/fără pâine şi cu salată verde. 

Ziua a IV-a (Joi) 

            Micul dejun 

Pastă de măsline, pâine prăjită, cacao fierbinte (4-6 persoane) 

100 g măsline fără sâmburi, 4 linguri cu ulei de măsline sau de salată,  1/2 lămâie, 2 felii de pâine uscată, 1 ceapă mijlocie, 2 roşii sau 1 gogoşar murat, 2 gulii sau 1 andivă. 

 Măslinele spălate şi fără sâmburi se clocotesc timp de 5 minute, apoi se spală şi se scurg, se trec măslinele prin maşina de tocat împreună cu ceapa, curăţată, spălată şi tăiată felii, cu pâinea şi 1/2 roşie. Pasta obţinută se freacă încet cu ulei şi zeamă de lămâie, apoi se aşază pe un platou, înconjurată de felii de gulii sau foi de andive. Se fac tartine cu pastă de măsline, se aşază în farfurii, se servesc alături legume murate sau legume crude de sezon. Cacao se pregăteşte astfel: în ceaşcă se pune o linguriţă de praf de cacao şi două linguriţe de zahăr. Se freacă spumă folosind o linguriţă inox cu puţină apă, după care se pune apa clocotită. Se amestecă încet până la dizolvarea zahărului şi se serveşte fierbinte. 

            Prânzul 

Supă de ceapă (4-6 persoane) 

3 cepe mari, 3 linguri cu griş, 1 1/5 l apă, 1 lingură cu margarină fină sau 3 linguri cu ulei, sare, piper măcinat. 

 Se curăţă ceapa, se taie peştiori (julien) şi se căleşte în vas smălţuit, cu o lingură de margarină. Din când în când se adaugă apă, pentru ca ceapa să nu se îngălbenească. Când ceapa devine transparentă se stinge cu apă caldă, atâta cât este necesară pentru supă. Se acoperă vasul şi se lasă supa să fiarbă zece minute, după care se adaugă grişul în ploaie. Se fierbe acoperit, amestecând din când în când în vas, până când fierbe grişul. Se potriveşte de sare şi, după un sfert de oră de când s-a pus grişul, se stinge focul. Supa se serveşte caldă, cu puţin piper măcinat deasupra şi cu crutoane de pâine prăjită. 

Felul II 

Mâncare de cartofi, salată asortată de sezon, pâine proaspătă  (4-6 persoane) 

1 kg de cartofi, 2 cepe mici, 1 ardei gras, 1 morcov, 1/2 ardei iute (facultativ), 1 ceaşcă mare cu ulei, bulion, sare, mărar şi pătrunjel tocate, piper boabe. 

 Se curăţă cartofii şi se spală, apoi se taie cuburi potrivit de mari şi se lasă în apă rece ca să piardă amidonul. Se curăţă ceapa, morcovul şi ardeiul şi se taie julien (peştişori). Se spală în apă rece, se scurg şi se călesc în ulei încins. Se stinge totul cu apă rece, se acoperă vasul (se lucrează cu o cratiţă smălţuită sau un vas inox) şi se lasă la foc mic un sfert de oră. Se pun cartofii peste zarzavatul călit, se acoperă cu apă, se pune bulionul desfăcut în apă rece, apoi se adaugă sarea necesară şi piper boabe. Se fierbe mâncarea la foc potrivit 30–35 de minute. Când se stinge focul, se adaugă verdeaţă tocată deasupra şi se lasă cratiţa deoparte cel puţin un sfert de oră. Se serveşte mâncarea caldă, cu pâine proaspătă şi salată de sezon. Salata asortată se obţine din legume murate tăiate felii, amestecate bine şi presărate cu mărar tocat sau din: salată verde, roşii felii, ceapă, gogoşar crud, sau din frunze de păpădie, ceapă verde, frunze de bob, toate spălate şi tăiate fâşii stropite cu sos de ulei şi oţet sau zeamă de lămâie. 

Desert 

Paste făinoase cu nuci şi zahăr (4-6 persoane) 

 Pastele se pun la fiert în apă care clocoteşte. După 20 de minute se acoperă vasul, se trage de pe foc şi se lasă aşa zece minute. Se spală pastele şi se scurg bine, se pun în castron mare şi se amestecă folosind o furculiţă inox mai mare, cu nuci măcinate şi zahăr tos. Se servesc calde sau reci. 

            Cina 

Găluşte de cartofi cu magiun de prune şi nuci (4-6 persoane) 

1 kg cartofi fierţi în coajă, 2 pahare cu făină, 1 ceşcuţă cu apă caldă, magiun de prune (400 g), 1/2 kg pesmet, sare, 200 g zahăr tos, 100 g zahăr farin,                 1/2 pachet cu praf de copt. 

 Se curăţă cartofii de coajă cât sunt calzi, se dau prin maşina de tocat, se pun în vas adânc. Se frământă cu puţină apă fierbinte, un praf de sare şi cu un pahar de făină proaspăt cernută. Se obţine un aluat pufos şi bun de întins. Se pot pune în aluat două linguri de ulei. Se împarte aluatul în bucăţi mari, se presară planşeul cu făină, se întinde aluatul în foaie groasă de 1 cm, se taie pătrate cu latura de 2-3 cm. Se pune o oală mare cu apă pe foc, pentru că găluştele odată făcute, trebuie puse repede la fiert. Pe fiecare pătrat se pune magiun în amestec cu nuci tocate, se lipesc colţurile şi se obţin găluşte potrivit de mari, care se pun în apa ce a stat din fiert. În acest timp se pune pesmetul în cratiţă mare şi se ţine pe foc mic, amestecând pesmetul cu o lingură de lemn ca să nu se rumenească prea tare. Se scot găluştele care s-au ridicat deasupra apei cu o lingură găurită (de supă), se scurg şi se pun în pesmet amestecat cu zahăr tos. Cratiţa cu pesmet se trage de pe foc şi se lucrează pe masă. Găluştele se rostogolesc prin pesmet până se acoperă uniform, apoi se pun pe platou şi se pudrează cu zahăr farin. Se servesc calde sau reci, cu pesmetul rămas turnat printre găluşte. 

Ziua a V-a (Vineri) 

            Micul dejun 

Chifle umplute, ceai aromat (4 persoane) 

4 chifle mari, 1 salată verde, 1 roşie sau 2 linguri cu sos picant, 2 linguri cu margarină, 1 castravete murat, 4–5 buchete de conopidă fiartă, mărar tocat. 

 Se golesc chiflele de miez după ce s-a tăiat un căpăcel deasupra fiecăreia. Într-un castron se pune un miez de salată tocat fâşii subţiri, suc de roşii, conopidă tocată mărunt şi castravete murat tocat fin. Margarina se freacă spumă, apoi se îngroaşă cu miez de chiflă înmuiat în apă rece şi stors bine. Se pun legumele peste margarină, se adaugă mărarul tocat, se omogenizează totul şi se sărează uşor. Se umplu chiflele şi se servesc imediat, alături de ceai aromat din plante sau fructe de pădure. 

            Prânzul 

Ciorbă de fasole pestriţă (4 persoane) 

1/4 fasole pestriţă, 1/3 l suc de roşii, 1 ceapă, 1 ardei gras, 1 morcov, sare, leuştean tocat. 

 Fasolea se ţine în apă rece numai după ce s-a ales bob cu bob şi s-a spălat în două ape. După câteva ore se scoate din vasul în care a stat şi se pune la fiert cu apă cât s-o acopere. Când apa dă în clocot, aceasta se aruncă şi fasolea se pune la fiert cu apă rece (trei măsuri de apă la o măsură de fasole). Se fierbe o oră la foc potrivit după care se pune zarzavatul tăiat julien şi sarea necesară. Se pune sucul de roşii când bobul de fasole se desface uşor. Se clocotesc împreună două minute, se presară deasupra leuştean tocat şi se stinge focul. Ciorba se serveşte caldă, cu pâine proaspătă. 

Felul II 

Tocăniţă de ciuperci cu mămăliguţă (4-6 persoane) 

1/2 kg de ciuperci, 2–3 cepe, 2 linguri cu bulion de roşii, ulei, 1 linguriţă cu făină, sare, mărar tocat. 

 Ciupercile se curăţă de codiţele care au stat în pământ, se spală în multe ape, trecând cu mâna peste lamele, apoi se taie felii subţiri. La fel se pregătesc şi codiţele. Se curăţă ceapa, se taie peştişori şi se căleşte într-o ceaşcă de ulei. Se lucrează cu o cratiţă mijlocie sau cu un vas inox. Când ceapa s-a înmuiat uşor se adaugă puţină apă, până când ceapa devine transparentă. Se pune bulionul desfăcut în apă rece sau o roşie decojită şi tocată mărunt, după care se adaugă ciupercile care au stat într-o farfurie uscată. Se pune sarea necesară, se acoperă vasul şi se lasă focul mic. Peste douăzeci de minute se pune sosul de făină (peste o linguriţă cu făină se pun 3 linguri cu apă şi se amestecă bine), se mai lasă tocăniţa să fiarbă un sfert de oră şi se trage de pe foc. Se presară deasupra 3 linguri cu mărar tocat, se amestecă încet şi se serveşte imediat cu mămăliguţă. Mămăliguţa se face din: apă călduţă, 1/2 linguriţă cu sare şi mălai pus în ploaie. Se amestecă în ceaun cu o lingură de lemn cel puţin un sfert de oră, până când mămăliga începe să fiarbă. Se lasă focul mic şi după douăzeci de minute se stinge focul şi se serveşte. 

Desert 

Budincă de orez cu mere (4-6 persoane) 

1 ceaşcă mare cu orez, 4 mere, 3 linguri cu stafide, 3 linguri cu zahăr, 1/2 linguriţă cu sare, 1 lingură cu margarină, zeamă de lămâie. 

 Se alege orezul, se spală în mai multe ape, se pune la fiert în apă cu sare. După 20 de minute se trage vasul de pe foc şi se lasă să se răcorească. Se pregătesc merele; se spală, se curăţă de coajă şi de seminţe, se taie beţişoare subţiri şi se acoperă cu zahăr. Se stoarce peste ele o felie de lămâie ca să nu-şi schimbe culoarea. Orezul se împarte în trei părţi egale. Se unge o cratiţă smălţuită cu o lingură de margarină, se pune un strat de orez, apoi un strat de mere, stafide şi iar un rând de orez. Se pune restul de mere, în amestec cu stafide, se acoperă cu orezul rămas şi se pune cratiţa la cuptor pentru 3/4 oră. Se scoate când budinca s-a rumenit uşor, apoi se lasă deoparte jumătate de oră. Budinca se serveşte caldă sau rece, tăiată felii groase. După gust, se poate servi alături dulceaţă de fructe sau compot. 

Varianta II  – post negru. 

                    – post până la prânz.              

Prânzul 

Cartofi fierţi cu sare.                                  

Cina 

Gogoşi de cartofi (4-6 persoane) 

4 cartofi fierţi în coajă, 200 g aluat de pâine dospit, zahăr farin, sare, coajă rasă de portocală, 1 cană cu ulei. 

 Aluatul de pâine dospit se frământă cu cartofii daţi prin maşina de tocat sau fărâmiţaţi cu furculiţa, cu coaja de portocală şi sarea. Se întinde un aluat gros de           2 cm din care se taie rotunduri cu gura unui pahar, care se prăjesc în ulei fierbinte care clocoteşte într-un ceaun de mărime mijlocie. Când s-au rumenit pe o parte, se întorc, apoi se scot şi se lasă pe o hârtie să se absoarbă grăsimea. 

Se pun gogoşile pe un platou, se pudrează cu zahăr farin şi se servesc cu ceai aromat de plante. 

Ziua a VI-a (Sâmbătă) 

            Micul dejun 

Tartine cu dulceaţă şi ceai aromat (4 persoane) 

8 felii de franzelă prăjită, 1 lingură cu margarină, 4–5 linguri cu dulceaţă de fructe, ceai aromat de mentă, lămâie sau fructe de pădure. 

 Se taie pâinea în felii groase de 1 cm care se pun în prăjitor sau într-o cratiţă de teflon (se lucrează la foc mic), se ţin câte un minut pe fiecare parte. Se ung feliile cu margarină, apoi se întinde dulceaţa în strat potrivit de gros şi se servesc imediat. Ceaiul se face astfel: se clocoteşte apa, se toarnă peste plante, se infuzează 3–5 minute, apoi se strecoară. Se răcoreşte zece minute şi se serveşte simplu sau îndulcit, cu/sau fără lămâie. 

            Prânzul (I) 

Aperitiv: Salată de cartofi (4-6 persoane) 

4 cartofi mari, 1 miez de salată, 1 ceapă, 10–12 măsline fără sâmburi, 1 castravete murat, 1 roşie, 2 linguri cu ulei, 1 lingură cu zeamă de lămâie, sare, mărar tocat, 2 morcovi. 

 Se spală cartofii şi morcovii, cu o perie moale, se pun la fiert cu apă cât să-i acopere, se fierb la foc iute timp de jumătate de oră. Se răcoresc puţin, apoi se curăţă de coajă şi se taie romburi sau felii, se pun în castron adânc şi se stropesc cu ulei. Se taie castravetele romburi mici, iar salata, spălată frunză cu frunză, se taie fâşii subţiri. Ceapa se curăţă, se toacă peştişori, se freacă uşor cu sare, se clăteşte cu apă rece şi se scurge. Se pune peste cartofi şi morcovi. Tot acum se pune salata şi castravetele. Se sărează şi se amestecă uşor. Se adaugă măslinele fără sâmburi şi mărarul tocat, se sărează după gust, se condimentează cu zeamă de lămâie şi se omogenizează amestecul. Se răstoarnă în castron curat, se înconjoară cu felii subţiri de roşie sau de castravete murat şi se serveşte după ce a stat o oră la rece. 

            Prânzul (II) 

Supă pasată de gulii (4-6 persoane) 

4 gulii mijlocii, 1 lingură cu ulei, sare, 1 lingură cu făină, 1 lingură cu Delikat, 2 cartofi. 

 Se curăţă guliile şi cartofii, se spală, se taie felii groase şi se pun la fiert în apă caldă. Se fierb jumătate de oră, se scot şi se pasează. Se pune piureul obţinut, în supa în care au fiert.  Se face un sos din făină şi apă, care se pune la fiert în supă. Tot acum se pune şi o lingură de Delikat şi puţină sare. Se fierbe supa timp de douăzeci de minute la foc mic, se adaugă uleiul. Se serveşte caldă, cu crutoane de pâine prăjită. 

Pilaf de orez cu năut (Felul I)  

1 cană cu orez, 2–3 linguri cu ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 ceaşcă de năut, verdeaţă tocată, 1 lingură cu Delikat, sare.  

Năutul se pune la înmuiat de seara, apoi se spală cu apă rece şi se fierbe până când se poate consuma. Se toacă ceapa peştişori, iar morcovul spălat şi curăţat de coajă, se taie rondele subţiri. Se pun împreună într-un vas de aluminiu sau un vas inox (multe gospodine gătesc pilaful în vase de tuci) cu uleiul necesar. Se călesc până când ceapa devine transparentă. Atunci se pune orezul şi se umple vasul (cinci măsuri de apă la o măsură de orez) cu apă călduţă. Când vasul se pune pe foc se adaugă năutul fiert separat şi sarea necesară. Tot acum se pune Delikat. Se fierbe orezul încet, timp de 20 de minute, după care se trage vasul de pe foc şi se lasă acoperit până când nu mai are lichid. Atunci se presară verdeaţă pe deasupra şi se poate servi cu salată sau alte legume de sezon şi cu pâine caldă. 

Spanac cu şniţele de soia (Felul II) (4-6 persoane) 

2 kg de spanac, 1/2 lămâie, 2–3 căţei de usturoi, 1 linguriţă cu făină, sare, 1 ceaşcă mare cu ulei, şniţele de soia, 1 lingură cu Delikat. 

 Se curăţă spanacul frunză cu frunză, se spală în mai multe ape şi se pune la fiert în apă care clocoteşte. Se lasă 5–7 minute, după care se scoate în alt vas, se răcoreşte un sfert de oră, apoi se toacă mărunt cu un cuţit ascuţit. Se pune în cratiţă emailată. Spanacul se pune la fiert cu o cană de zeamă în care a fiert şi două linguri cu ulei. Când dă în clocot se pune sarea, usturoiul tocat mărunt şi lămâia tăiată felii subţiri (fără coajă). Astfel pregătit, spanacul se pune la cuptor sau se fierbe la foc mic cel puţin jumătate de oră. 

Când e gata, se serveşte cald, cu şniţele de soia. 

Şniţele de soia – pregătite ca atare, se scot din pungă şi se pun în vas adânc, presărate cu o lingură de Delikat. Se acoperă cu apă clocotită. Se acoperă vasul cu capac jumătate de oră, se scot şniţelele, se storc şi se prăjesc în ulei încins. 

Sunt gustoase ca şi şniţelele de carne. 

Se servesc alături de spanac, cu pâine proaspătă. 

Desert 

Cornuleţe cu nuci în compoziţie (6-8 persoane) 

250 g margarină, 250 g nuci măcinate, 250 g făină, 200 g zahăr, esenţă de lămâie. 

Se freacă spumă margarina, apoi se adaugă zahărul. Se continuă operaţia încă 5–10 minute, până când nu se mai simt cristalele de zahăr în aluat. Se parfumează cu esenţă de lămâie. Se pune făina în ploaie, se amestecă energic, apoi se pun nucile. Se frământă un aluat tăricel. Se întind foi cu grosimea de 1/2 cm, se taie în rază şi se rulează de la margine spre centru. Se pun cornuleţele în tava neunsă, se ţin la foc viu 20 de minute şi se scot. Se presară cu zahăr pudră şi se servesc calde sau reci. 

            Cina 

Plăcintă cu dovleac (6-8 persoane) 

1 pahar cu ulei, 1 1/2 pahar cu sifon sau apă minerală, sare, 400 g făină, 1 kg dovleac, drojdie, scorţişoară, 4 linguri cu zahăr. 

 Se amestecă sifonul cu uleiul, se pune un praf de sare şi se adaugă drojdia frecată cu o lingură cu zahăr. Se pune făina şi se frământă cu mâna un aluat tăricel. Se lasă la dospit. Se taie dovleacul felii, se dă miezul pe răzătoare şi se pune în vas smălţuit. Se căleşte (fără ulei) la foc mic până când devine pastă omogenă. Se întinde o foaie care se pune în tavă neunsă. Se pune dovleacul, se întinde pe toată foaia de aluat, se presară cu zahăr tos, apoi cu puţină scorţişoară (o linguriţă este de ajuns). Se acoperă cu altă foaie de aluat. Se coace plăcinta la foc potrivit timp de jumătate de oră. Este gata când s-a rumenit. Se taie când s-a răcit puţin, se pudrează cu zahăr farin şi se serveşte caldă, cu ceai aromat.

Retete pentru postul Pastelui - Duminica Floriilor

– Duminica Floriilor –

 Şi când s-au apropiat de Ierusalim, la Betfaghe şi la Betania, lângă Muntele Măslinilor, a trimis pe doi dintre ucenicii săi,

 Şi le-a zis: „Mergeţi în satul care este înaintea voastră şi, intrând în el, îndată veţi afla un mânz legat pe care n-a şezut azi nici un om. Dezlegaţi-l şi aduceţi-l.

 Iar de vă va zice cineva: de ce faceţi aceasta? Spuneţi că Domnul are trebuinţă de el şi îndată îl va trimite aici.

 Deci au mers şi au găsit mânzul legat la o poartă, afară de răspântie şi l-au dezlegat.

 Şi unii din cei ce stăteau acolo le-au zis: de ce dezlegaţi mânzul?

 Iar ei le-au spus precum le zisese Iisus şi i-au lăsat.

 Şi au adus mânzul la Iisus şi şi-au pus hainele pe el şi Iisus a şezut pe el.

 Şi mulţi îşi aşterneau hainele pe cale, iar alţii aşterneau ramuri pe care le tăiau de prin grădini.

 Iar cei ce mergeau înainte şi cei ce veneau pe urmă strigau, zicând: Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului!

 Binecuvântată este împărăţia ce vine a părintelui nostru David! Osana întru cei de sus!

 Şi a intrat Iisus la Ierusalim şi în templu şi privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece.

Marcu 11: 1-11

Vezi şi Ioan 12: 12-19

            Luca 19: 29-38

            Matei: 21: 1-16

 

 

De Florii, după Sf. Liturghie şi înainte de utrenie se cântă colinde (Veniţi, norii de mulţime şi Azi cu toţi să prăznuim).

După Sfânta Liturghie credincioşii, care au adus ramuri de salcie la biserică şi acestea au fost sfinţite de preot, primesc ramurile cu flori şi frunze înapoi.

În seara de Duminică încep Deniile (Slujbe speciale de Paşte).

– Veniţi, norii de mulţime –

se cântă de Florii

Veniţi norii de mulţime

Şi copii şi tinerime

Toţi cu ramuri înverzite

Şi cu stâlpări înfrunzite

Să-ntâmpinăm, ca tot omul,

Pre Iisus Hristos Domnul,

Cel ce-i plin de bunătate,

Intrând în sfânta cetate,

Vrând ca să dea mântuire

Şi de toate izbăvire

De acum până-n vecie,

Amin, Doamne, fie, fie!

– Azi cu toţi să prăznuim –

se cântă de Florii

Azi cu toţi să prăznuim

Pe Dumnezeu să-l mărim

Hristos vine-ncetinel

Spre patimă ca un miel

O minune, o minune

Azi intră-n Ierusalim,

Călare pe mânz de-asin,

De popor e-nconjurat

Ca un mare împărat.

La poartă e-ntâmpinat,

Toţi „Osana“ i-au cântat

Osana dintru-nălţime,

Că Hristos Împărat vine.

Pruncii, cu stâlpări în mână,

Cântă cu toţii-mpreună,

Osana dintru-înălţime,

Că Hristos împărat vine.

Veniţi cu toţi împreună

Să-mpletim cu toţi cunună

De odrasle înverzite

Şi de stâlpări înflorite.

Pe Cristos să-ntâmpinăm

Şi Lui să ne-nchinăm,

Iar ale noastre veşminte

Să le-aşternem înainte.

Veniţi! Cu glas mângâios

Să lăudăm pe Hristos

Cu glasul coconilor

Şi al sugătorilor

Veniţi şi noi să primim

Cei ce Sionul iubim,

Asine negrăitoare,

De Dumnezeu purtătoare

Iisus vine cu blândeţe

Ca pre norod să-l înveţe;

Pre asin se umileşte,

Cu mândrie nu pofteşte.

Astăzi toate prăznuiesc

Şi pre Domnul proslăvesc.

Osana dintru înălţime

Că Hristos împărat vine

Şi de-acum până-n vecie

Mila Domnului să fie!

La mulţi ani cu sănătate

De Hristos să avem parte!

 

 

 

 

 

 

 

MASA CU PEŞTE PENTRU FLORII

În Duminica Floriilor este dezlegare la peşte.

Vă propunem mai multe reţete cu peşte.

APERITIVE

Salată de cartofi cu peşte afumat

1 scrumbie afumată, 3 cartofi fierţi în coajă, 1 măr, usturoi, 3 ouă fierte tari, măsline, mărar tocat mărunt, 3 linguri cu ulei.

Cartofii fierţi se curăţă de coajă, se taie felii subţiri şi se stropesc cu ulei cât sunt calzi. Se amestecă cu scrumbia spălată şi curăţată de oase, mărul curăţat de coajă şi tăiat cubuleţe, felii de ou şi usturoi tocat, după gust. Se amestecă încet, se garniseşte cu măsline şi se presară mărar tocat. Se serveşte proaspătă.

 

Salată de cartofi cu peşte conservat în oţet (4 persoane)

150 g peşte conservat în oţet (sau afumat) 4 cartofi fierţi în coajă, 1 măr, usturoi, măsline, mărar tocat, 3 linguri cu ulei de salată, mărar tocat.

Se curăţă cartofii de coajă cât sunt calzi, se taie felii subţiri, care se stropesc cu ulei. Se curăţă peştele de oase, se taie felii subţiri, se amestecă încet cu felii subţiri de măr (fără coajă) şi usturoi tocat. Amestecul se pune peste cartofi, se adaugă măslinele fără sâmburi şi se omogenizează, folosind o furculiţă inox. Se pune uleiul şi puţin oţet în care a stat peştele. Peste acest amestec se presară verdeaţă tocată (de preferinţă mărar). Salatiera se ornează cu frunze de salată verde (sau de bob, sau de păpădie), se pune salata de cartofi, apoi se aşază la rece pentru o oră, după care se serveşte cu pâine proaspătă, lângă vin alb demisec.

 

Salată de heringi (4 persoane)

2 heringi desăraţi, 1 ceapă, 1 ceaşcă mare cu ulei, 1/2 lămâie, măsline, 1 felie de franzelă, sare.

Heringii se desărează o oră în apă rece, se curăţă de oase, se dau prin maşina de tocat şi se pun în castron adânc. Se stoarce deasupra zeama de la jumătate de lămâie şi se amestecă uşor, după care se adaugă ceapa tocată mărunt, frecată cu sare şi spălată în apă rece. Peste amestec se pune o felie de pâine înmuiată în apă rece, după care se omogenizează folosind o lingură de lemn. Uleiul se adaugă treptat şi se freacă într-un singur sens, ca la maioneză.

Când amestecul arată ca o pastă omogenă, se pune pe un platou, se garniseşte cu jumătăţi de măsline şi se lasă la rece o oră. Se fac tartine cu franzelă proaspătă care se servesc ca aperitiv.

Salată de sardele cu ceapă (4 pers.)

100 g sardele fără oase, 3 castraveciori muraţi, 1 linguriţă cu muştar, 1 lingură cu margarină, 3-4 fire ceapă verde, 1 franzelă subţire, 1/2 lămâie.

Se toacă mărunt castraveciorii şi sardelele, se curăţă ceapa de frunzele veştede, se spală şi se taie bucăţi mici.

Amestecul acesta se trece prin maşina de tocat, iar pasta obţinută se amestecă încet cu 1 lingură plină vârf cu margarină. Se adaugă şi muştarul şi, dacaă este nevoie, şi sarea necesară, totul se omogenizează şi se acreşte cu puţină zeamă de lămâie. Se aşază pe un platou ornat cu frunze de salată. Franzela se taie felii subţiri care se servesc lângă pasta de sardele, pentru a se face tartine după gustul fiecărui mesean. Se servesc lângă vin alb.

 

Salată de somon afumat (4-6 pers.)

250 g somon afumat, 2-3 fire de ceapă verde, 1 castravete de seră sau  2 castraveţi de grădină, 1/2 lămâie, 1/2 kg cartofi fierţi, sare, mărar tocat, 2 linguri cu ulei de măsline, 1 lingură cu oţet

Se spală peştele, se curăţă de oase şi de pieliţă, se taie cuburi mici care se pun în castron adânc şi se stropesc cu zeamă de lămâie. Se amestecă uşor. Se curăţă cartofii de coajă cât sunt calzi, se taie felii subţiri şi se pun peste peşte. Se stropesc cu ulei de măsline. Se parat sepregătesc castraveţii: se curăţă de coajă şi de seminţe, se spală, se taie cuburi mici şi se acoperă cu o lingură de sare. Se lasă în farfurie 5 minute, apoi se spală, se scurg şi se pun peste cartofi. Se amestecă uşor ingredientele, apoi se pune ceapa verde tocată mărunt, sarea necesară şi o lingură cu oţet. Se omogenizează amestecul cu mărar tocat şi se serveşte salata cu pâine prăjită.

 

Salată din icre de crap (4-6 persoane)

50 g icre de crap, 1 ceaşcă mare cu ulei de floarea soarelui, 1/2 lămâie,  1/2 ceapă, 1 lingură cu griş, măsline.

Icrele (dacă sunt proaspete, se lasă de pe o zi pe alta cu sare pe ele), se desărează, se scurg bine în sită inox, apoi se pun în farfurie adâncă. Se fierbe în apa care clocoteşte, grişul (e nevoie de 2 linguri rase de griş la 100 ml apă), după care se trage vasul de pe foc şi se lasă într-o farfurie cu apă rece câteva minute. Când s-a răcorit, se ia o lingură de griş şi se pune peste icre. Se omogenizează, folosind o lingură de lemn şi se pune uleiul câte puţin, mişcând lingura într-un singur sens. Când s-a încorporat uleiul, se pune zeama de lămâie şi ceapa tocată fin. Dacă ceapa nu e suportată, este de-ajuns să stoarcem zeama de ceapă peste icre. Se aşază icrele pe un platou ornat cu frunze de salată, se înconjoară cu măsline întregi şi cu roşii sau ardei gras. În lipsa acestora ornamentul se poate face cu felii subţiri de lămâie sau cu felii de castravete murat. Se fac tartine pe felii mici şi subţiri de franzelă, se servesc imediat, sau de pe o zi pe alta.

            Salată din icre de ştiucă (4 persoane)

            50 g icre de ştiucă (fără pieliţe), 250 g ulei, 1/2 ceapă, 1/2 lămâie, câteva măsline, sare.

            Icrele de ştiucă, fiind mai mari, se pregătesc fără griş. Se pun, fără să fie spălate, în castron adânc, se stoarce deasupra lor zeama de la jumătate de lămâie, se adaugă uleiul treptat şi se amestecă energic (mai ales după ce s-a încorporat uleiul) cu o lingură de lemn. Când amestecul este omogen, se toacă ceapa mărunt, se freacă bine cu sare, se spală cu apă rece şi se stoarce bine. Se pune ceapa peste icre, se mai amestecă puţin pentru omogenizare, după care se pun icrele pe un platou mic, ornat cu frunze de salată şi se înconjoară cu măsline verzi întregi.

            Salată din icre şi peşte conservat (6-8 pers.)

            100g icre proaspete sau sărate, 250 g macrou conservat în oţet, sare, 4 fire de ceapă verde, 2 morcovi, 4 cartofi, 3 linguri cu ulei de măsline, 200 g conopidă fiartă, frunze de salată verde.

            Se spală icrele, se scurg şi se pun la fiert în apă caldă. Se trage vasul de pe foc după 10 minute, se scurg şi se lasă deoparte. Se spală peştele, se curăţă de oase şi de pieliţă, se taie cuburi mici, care se pun în castron adânc. Legumele curăţate şi spălate se pun la fiert: într-un vas se fierb morcovii şi cartofii; într-un vas se fierbe 10 minute conopida. Când sunt fierte, legumele se taie cuburi mici, se stropesc cu ulei, se pun peste peşte. Tot acum se pune ceapa verde tocată fin şi icrele desfăcute (dacă  s-au strâns în masă compactă la fiert). Se omogenizează amestecul, se sărează şi se trece pe un platou ornat cu frunze de salată. Se aşază salata în piramidă, se înconjoară cu jumătăţi de măsline, se lasă 1 oră la rece şi se serveşte cu pâine prăjită.

 

            Sardele cu ceapă şi pătrunjel tocat

            1 cutie cu sardele (conservă), 1 salată verde (sau frunze de bob), pătrunjel tocat, 1 ceapă de apă sau 4-5 fire de ceapă verde, 1/2 lămâie, legume de sezon.

            Se scot sardelele din conservă, se spală cu apă călduţă şi se curăţă de oase. Se desfac în două şi se stropesc cu lămâie. Se spală salata frunză cu frunză, se aşază circular în cupe mici, apoi se pun sardelele amestecate cu ceapa tocată fin. Peste amestecul de peşte şi ceapă se presară verdeaţa tocată. Se serveşte totul ca aperitiv alături de felii de legume de sezon: gulii, napi sau castraveţi verzi timpurii. Pâinea proaspătă se feliază, iar vinul alb este servit la temperatura camerei.

 

            Sardele cu ceapă şi verdeaţă tocată (4 persoane)

            1 cutie de sardele (conservă), 1 salată verde (sau frunze de bob), pătrunjel tocat, 1 ceapă de apă sau 4-5 fire de ceapă verde, 1/2 lămâie, legume de sezon.

            Se scot sardelele din conservă, se spală cu apă călduţă şi se curăţă de oase. Se desfac în două şi se stropesc cu lămâie. Se spală salata frunză cu frunză, se aşază circular în cupe mici de salată, apoi se pun sardelele amestecate cu ceapa tocată fin. Peste amestecul de peşte şi ceapă se presară verdeaţa tocată. Se serveşte totul ca aperitiv alături de felii de legume de sezon, gulii, napi sau castraveţi verzi timpurii. Pâinea proaspătă se feliază, iar vinul alb este servit la temperatura camerei.

 

            Tartine cu unt fals de sardele

            100 g sardele fără oase, 3 castraveciori muraţi, 1 linguriţă cu muştar, 1 lingură cu margarină, 3–4 fire de ceapă verde, 1 franzelă subţire, 1/2 lămâie.

Se toacă mărunt castraveciorii şi sardelele, se curăţă ceapa de frunzele veştede, se spală şi se taie bucăţi mici. Amestecul acesta se trece prin maşina de tocat, iar pasta obţinută se amestecă încet cu o lingură plină vârf de margarină. Se adaugă şi muştarul şi, dacă este nevoie, şi sarea necesară, se omogenizează şi se acreşte cu puţină zeamă de lămâie. Se aşază pe un platou ornat cu frunze de salată. Franzela se taie felii subţiri care se servesc lângă pasta de sardele, pentru a se face tartine după gustul fiecărui mesean. Se servesc lângă vin alb.

 

MÂNCARE DE PEŞTE

            Crochete de peşte (4-6 persoane)

            1/2 peşte oceanic fără oase, 1/2 kg cartofi fierţi, 1 lingură cu făină, 2 linguri cu pesmet, 1 ceaşcă mare cu ulei, piper măcinat, pătrunjel şi mărar tocate.

            Se foloseşte cod sau ton, care se trece prin maşina de tocat numai pe jumătate decongelat, se amestecă peste cartofii trecuţi pe răzătoare sau prin maşina de tocat, amestecul se sărează şi se piperează şi se îngroaşă cu o lingură de făină. Se omo­genizează, se fac cu mâna crochete lungi de 3-4 cm, care se trec prin pesmet şi se prăjesc în ulei fierbinte. Se scot pe şerveţele de hârtie, se trec pe platou. Se servesc fierbinţi, cu o garnitură de legume fierte peste care se presară pătrunjel şi mărar tocate fin, cu sau fără pâine, lângă vin alb sec. 

            Pârjoale de peşte în sos de roşii (4-6 persoane)

            1 kg peşte congelat fără oase, sare, 3 cepe, 2 linguri cu piureu de cartofi, piper măcinat, 3 cartofi, 1/2 lămâie, 1 ceaşcă mare cu ulei, pesmet, boia dulce.

            Din peştele curăţat de solzi şi de oase şi pe jumătate decongelat în apă caldă, o ceapă tocată mărunt, sare şi piper măcinat, se prepară un amestec omogen care se îngroaşă cu 2 linguri cu piure de cartofi şi se fac pârjoale care se trec prin pesmet şi se prăjesc în ulei fierbinte. Se scot şi se păstrează pe o farfurie, acoperită cu multe şerveţele sau cu hârtie absorbantă. Cartofii se curăţă de coajă, se taie rondele şi se pun cu două cepe tăiate peştişori să se prăjească în uleiul rămas de la pârjoale şi strecurat. Se înmoaie uşor, se adaugă o cană de apă caldă şi sare şi se acoperă cratiţa. Se fierbe mâncarea încet, colorată cu o linguriţă de boia dulce de ardei, până când se poate consuma. Se pun pârjoalele în mâncarea de cartofi, se lasă să clocotească zece minute împreună şi se serveşte totul cald, cu zeamă de lămâie stoarsă peste pârjoale. Este potrivită cu pâine mai veche şi vin alb, sec.

 

            Pilaf cu peşte sărat (4-6 persoane)

            3/4 kg peşte sărat, 1 ceapă, 1 ceaşcă mare cu ulei, 1 ceaşcă mare cu orez, piper boabe, 2 păhărele cu vin alb, 2 linguri cu oţet.

            Se alege orezul, se spală şi se căleşte în ulei fierbinte. Se adaugă apă caldă şi se pune cratiţa la foc să fiarbă pe o tablă groasă, ca să nu se prindă orezul. Separat se căleşte o ceapă în câteva linguri cu ulei, până devine transparentă, apoi se stinge cu un pahar cu vin alb. Se adaugă boabe de piper şi se lasă sosul să fiarbă încet. Peştele, curăţat şi desărat câteva ore în apă cu oţet, se curăţă de oase şi se pune, fără cap, să fiarbă în sosul de ceapă. Când orezul este aproape fiert (orezul fierbe o jumătate de oră la foc mic), se adaugă sosul în care s-a făcut peştele şi se mai lasă să fiarbă puţin. Se serveşte cald sau rece, împărţit în farfurii, cu sau fără pâine şi vin alb alături.

PEŞTE LA CUPTOR. PEŞTE PRĂJIT

Cod prăjit (6 persoane)

6 peşti mijlocii, sare, usturoi, verdeaţă tocată, piper măcinat, 1 ceaşcă mare cu ulei, 2 linguri cu oţet sau 1/2 lămâie, făină.

Peştele decongelat, fără cap şi fără aripioare, golit de intestine, se spală în mai multe ape reci. Se taie bucăţi mari, se sărează puţin şi se pipe­rează după gust, apoi se prăjeşte în ulei fierbinte, după ce s-a trecut prin făină. Peştele se întoarce des ca să se prăjească uniform şi să nu se ardă. Se scoate pe un platou când este gata, se acoperă cu un sos făcut din: uleiul care a rămas de la prăjit în care se adaugă usturoi pisat, 2 linguri de oţet, sare şi piper măcinat. Se amestecă energic câteva minute ca să se omo­ge­nizeze, se adaugă în sos verdeaţă tocată mărunt şi se răstoarnă peste peştele prăjit. Se serveşte imediat, cu mămăliguţă caldă.

Cod la cuptor (4-6 persoane)

2–3 peşti mijlocii, 1 lămâie, sare, 1 ceşcuţă cu ulei, 1 ceapă, 1 morcov, pătrunjel tocat, 1 lingură cu oţet, 1 kg de cartofi

Se înlătură capul peştelui, se lasă să se decongeleze în apă rece o oră, după care se pune, spălat şi curăţat de aripioare într-o tavă inox sau o formă de sticlă incasabilă în care s-a aşezat un strat de ceapă tăiată felii subţiri, în amestec cu morcovii rondele şi câteva felii de lămâie. Se acoperă cu supă caldă, se sărează şi se pune forma în cuptor pentru o oră la foc potrivit.  Se adaugă oţetul când peştele este gata, se mai lasă zece minute, după care se scoate peştele pe un platou mare, se înconjoară cu felii de cartof fiert sau morcovi fierţi, stropiţi cu sosul în care s-a făcut peştele. Sosul în care s-a făcut peştele se trece prin sită, se toarnă peste peşte şi cartofi, se presară cu verdeaţă tocată fin şi se serveşte cu pâine proaspătă şi vin alb demisec.

Crap la cuptor cu sos de vin (4-6 persoane)

1 crap fără cap, 1 ceşcuţă de ulei, 1 pahar cu vin alb, sare, piper boabe, lămâie.

Se curăţă peştele, se crestează în câteva locuri pe spate, se sărează şi se lasă să stea o jumătate de oră înainte de a-l pune în tavă. Se prepară un sos din: 1 ceaşcă cu apă caldă, 1 lingură cu bulion, usturoi curăţat şi tăiat mărunt, vin, sare şi piper boabe sau măcinat. Peştele se aşază într-o formă de sticlă incasabilă, se acoperă cu sosul pregătit şi se introduce în cuptor pentru o oră. Se serveşte cald, stropit cu zeamă de lămâie, cu garnitură de cartofi fierţi, cu sau fără pâine, lângă vin alb sec.

Crap la grătar (4 persoane)

1 kg crap curăţat de intestine şi spălat, sare, 3 linguri cu margarină, 1 lămâie, 1 lingură cu muştar, piper măcinat.

Peştele se pune întreg pe un grătar dublu, după ce a stat cu sarea pe el o jumătate de oră. Grătarul se pune direct pe jar şi se întoarce des pentru ca peştele să se se frigă uniform. Se unge cu puţin ulei dacă nu este destul de gras şi se aşază pe un platou când este gata, apoi se taie felii groase după ce s-a răcorit puţin. Se înlătură carcasa de solzi şi aripi, se trec bucăţile pe farfurii.

Se prepară un sos din margarină şi lămâie astfel: margarina se înmoaie pe foc mic, apoi se trage cratiţa de pe foc, se adaugă zeama de la o lămâie şi se freacă energic cu o lingură de lemn până când se omogenizează bine. Se adaugă muştarul, continuând operaţia. Când sosul arată ca o cremă consistentă, se sărează şi se ţine la cald. Se toarnă peste peştele fript şi se seveşte cald, cu pâine proaspătă şi vin alb sau rose. Sosul se poate servi şi la păstrăvi pe grătar sau rasol.

Crap marinăresc (4-6 persoane)

1 crap mijlociu, 1 pahar cu vin roşu, sare, piper măcinat, 3 linguri cu margarină, 200 g ciuperci, 200 g arpagic, cimbru.

Se curăţă peştele de solzi, se goleşte de intestine, se spală şi se taie felii groase care se sărează şi se lasă să stea 1/2 oră. Se curăţă arpagicul şi se înmoaie în margarină, pe foc mic, adăugând din când în când puţină apă caldă. Ciupercile se spală în mai multe ape reci, se taie felii subţiri şi se pun peste arpagic. Se înmoaie doar zece minute, după care se adaugă vinul, un pa­har mic de supă caldă, sare, piper boabe şi puţin cimbru. Se pun feliile de peşte în sosul astfel pregătit şi se acoperă cratiţa în care fierbe. Se fierbe totul  o oră, după care se scot şi se aşază pe un platou lung, reconstituind peştele şi încon­jurându-l cu arpagic, ciuperci şi sosul în care s-a făcut. Se serveşte cald, cu pâine proaspătă de casă şi vin alb sec.

Crap prăjit (4-6 persoane)

1 kg de crap, sare, usturoi, 1 ceaşcă mare cu ulei, 1 lămâie, mălai.

Se curăţă peştele de solzi, se taie felii şi se sărează puţin. Se lasă cu sarea pe el zece minute, după care se trece prin mălai şi se prăjeşte fiecare felie în ulei încins. Se întoarce des pentru ca să se pătrundă bine. Când carnea peştelui a devenit tare, se poate consuma. Se scot feliile de peşte pe o farfurie mare, se stropesc cu zeama de la lămâie şi se acoperă cu mujdei de usturoi. Peştele se serveşte cald, cu mămăliguţă caldă şi vin alb demisec.

Crap prajit cu sos genovez (4-6 persoane)

1 crap fără cap, 2 linguri cu margarină, 2 linguri cu făină, sare, 1 cană cu supă de peşte, 1 pahar cu vin roşu, ulei, piper, mălai sau făină.

Crapul se curăţă de solzi, se goleşte de intestine, se spală şi se taie felii groase de 4-5 cm. Se sărează şi se lasă să stea o jumătate de oră cu sarea pe el. Separat se pregăteşte sosul: se înmoaie margarina pe foc mic, se pune făina, se subţiază amestecul cu vin roşu şi o cană de supă de peşte şi se  lasă să fiarbă la foc mic, amestecând mereu cu o lingură de lemn, ca ciulamaua să nu se prindă şi să nu se facă cocoloaşe. Se sărează şi se piperează cald până când se prăjeşte peştele. Când peştele este bine rumenit, se scoate pe un platou mare, se acoperă cu sos cald şi se serveşte imediat, cu pâine proaspătă şi vin alb demisec.

Păstrăvi prăjiţi (6 persoane)

6 păstrăvi, 1 ceaşcă mare cu ulei, 1 lămâie, sare, 1 lingură cu făină, piper măcinat, pătrunjel tocat.

Se curăţă peştele, se goleşte de intestine şi se spală în apă rece. Nu se înlătură capul, se aruncă doar urechile. Se sărează şi se piperează după gust, se trece fiecare peşte prin făină şi se prăjeşte în ulei fierbinte. Se scot pe şerveţele de hârtie. Se serveşte cu garnitură de morcovi tineri şi stropiţi cu zeama de la o lămâie. Peştele se stropeşte cu zeamă de lămâie, se trece pe un platou curat, se înconjoară cu legume fierte şi se serveşte cald, cu pâine proaspătă, lângă vin alb.

 

Păstrăvi rasol (6 persoane)

6 păstrăvi, sare, 2 linguri cu oţet, 3 linguri cu ulei, pătrunjel tocat, lămâie.

Se curăţă peştele, se goleşte de intestine şi se spală în mai multe ape reci. Se înlătură urechile apoi se pune să stea zece minute în apă caldă cu oţet. Se pune într-un vas mare 1 litru de apă să fiarbă şi, când dă în clocot se adaugă peştele, se micşorează focul şi se fierbe încet un sfert de oră. Se scoate pe o farfurie mare şi se serveşte cu un sos făcut din ulei, zeama de la o jumătate de lămâie, sare, verdeaţă tocată mărunt şi puţin piper măcinat turnat peste păstrăvi sau pus într-un bol de sticlă. Cu pâine proaspătă şi vin alb demisec.

Saramură de crap (4-6 persoane)

1 crap, sare, usturoi, ardei iute, 2 linguri cu ulei.

Se curăţă peştele, se goleşte de intestine, se spală şi se crestează pe spate în trei-patru locuri. Se sărează şi se lasă să stea aşa o jumătate de oră. Se pune apoi pe grătar dublu sau pe o tablă groasă, pe care s-a presărat sare. Se frige la foc mic, se întoarce de mai multe ori desprinzând peştele cu lama unui cuţit ascuţit, care se introduce sub peşte cu multă atenţie. Când este fript, peştele se pune într-o farfurie adâncă, se acoperă cu multă apă caldă, se lasă să stea puţin, după care se aruncă. Se acoperă din nou cu apă caldă în care s-a pus puţin mujdei de usturoi şi un ardei iute întreg.

Saramura se amestecă cu puţin ulei, apoi se serveşte cu mămăliguţă caldă.

 

Scrumbie cu sos englezesc (4 persoane)

4 scrumbii mijlocii, 1 pahar cu supă de zarzavat, 1 lămâie, 1 linguriţă cu amidon, piper boabe, sare, 1 foaie de dafin.

Se curăţă peştele, se înlătură capul, se goleşte de intestine şi se spală cu apă rece. Se aşază într-o cratiţă cu o cană de supă de zarzavat, sare şi boabe de piper, şi se lasă să fiarbă la foc mic. După 20 minute scrumbiile se scot pe un platou şi se acoperă cu un sos englezesc, obţinut astfel: se desface amidonul într-o cană de supă de peşte sau de zarzavat, se clocoteşte cinci minute pe foc mic cu sare, o foaie de dafin şi puţină coajă de lămâie. În sosul obţinut se stoarce o lămâie şi se serveşte imediat turnat deasupra scrumbiilor. Peştele se serveşte cald sau rece, cu pâine proaspătă şi vin alb demisec.

Scrumbie la cuptor (în pergament) (4 persoane)

4 scrumbii, 1 lingură cu margarină, sare, hârtie de pergament, pătrunjel tocat.

Scrumbiile se curăţă şi se golesc de intestine. Dacă sunt sărate, se lasă câte­va ore la desărat în apă caldă, apoi se ung cu margarină şi se învelesc în hârtie pergament. Se pun într-o formă unsă cu unt, iar forma se introduce în cuptorul cald. Se frig o oră la foc potrivit. Se servesc după ce s-a înlăturat hârtia, cu garnitură de legume fierte, stropite cu margarină sau ulei fin, acoperite cu pătrunjel tocat, cu pâine proaspătă şi vin alb sec.

 

Scrumbii proaspete la grătar (4-6 persoane)

3 scrumbii mari, sare, 1 lingură cu muştar, 2 linguri cu ulei, 2 linguri cu pesmet.

Se curăţă scrumbiile, se înlătură capul, se golesc de intestine şi se spală cu apă rece. Se sărează şi se lasă cu sare pe ele 1/4 oră, apoi se ung cu ulei şi cu muştar, se trec prin pesmet şi se pun pe grătar dublu. Se aşază grătarul pe jar, se întoarce des pentru ca peştele să nu se ardă, se scot peştii pe un platou adâncit uşor şi se scoperă cu puţin mujdei de usturoi. Se servesc cu garnitură de cartofi fierţi, cu pâine proaspătă şi vin alb sec.

Şalău în sos picant (4-6 persoane)

1 kg şalău, 2 ceşcuţe cu ulei, 1 ţelină, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 ceapă, 1 lingură cu făină, sare, 1 pahar cu vin alb, piper, foaie de dafin, 1 lingură cu oţe, pătrunjel tocat.

Se curăţă zarzavatul şi se taie felii subţiri, apoi se prăjeşte în ulei şi se trece în vas mare. Separat se prăjeşte ceapa tocată mărunt în restul de ulei, se lasă până devine transparentă şi se stinge cu un pahar de vin alb. În sosul obţinut se adaugă boabe de piper, sare, o foaie de dafin şi zarzavatul călit în ulei. Se fierbe la foc mic un sfert de oră, după care se adaugă peştele curăţat, tăiat felii gorase de 4 cm şi sărat puţin. Sosul se subţiază cu apă şi o lingură de oţet. După 20 de minute, peştele se scoate, se aşază pe un platou mare, se acoperă cu sos strecurat şi se serveşte cu cartofi fierţi în apă cu sare şi stropiţi cu ulei proaspăt, acoperiţi cu pătrunjel verde tocat fin, lângă pâine proaspătă şi vin alb.

Şalău rasol (4 persoane)

1 kg de şalău, 1 ceşcuţă cu ulei, boabe de piper, pătrunjel tocat, sare, 1 kg cartofi, 1 linguriţă cu boia dulce.

Se curăţă peştele, se sărează şi se lasă să stea o jumătate de oră. Cartofii se curăţă de coajă, se taie în patru şi se spală în multe ape reci, apoi se pun într-o cratiţă cu o ceaşcă de ulei, sare, piper boabe şi o linguriţă de boia dulce de ardei. Se lasă să fiarbă descoperit pe foc mic trei sferturi de oră. Se pune peş­tele tăiat felii groase de 3-4 cm peste cartofi, se acoperă cratiţa şi se lasă să fiarbă 20 de minute. Se serveşte cald, aşezat pe un platou mare, peştele fiind înconjurat de cartofi şi stropit cu sosul în care a fiert, cu sau fără pâine, cu vin alb sec.

 

Ştiucă în sos picant (4-6 persoane)

1 ştiucă mare, 1 lămâie, sare, 4 fire de ceapă verde, 1 lingură cu făină, 1 linguriţă cu boia dulce, 1 ceaşcă mare cu ulei,  pătrunjel tocat, cimbru.

Se curăţă ştiuca, se goleşte de intestine şi se spală, apoi se taie felii şi se să­rează. Se lasă cu sarea pe ea cât timp se pregăteşte sosul astfel: se toacă mărunt ceapa verde, se prăjeşte în ulei, se stinge cu apă caldă în care s-a desfăcut o lingură de făină şi o linguriţă de boia dulce de ardei. Se fierbe acoperit un sfert de oră, apoi sosul se sărează şi se piperează după gust şi se mai lasă să fiarbă acoperit un sfert de oră. Ştiuca se pune să fiarbă în apă caldă cu sare şi zeama de la o jumătate de lămâie. După zece minute de fierbere, se răstoarnă şi sosul de făină şi boia peste ştiucă şi se lasă să mai fiarbă zece minute. Se scoate peştele, se pune pe un platou, reconstituit din bucăţile tăiate, se stropeşte cu zeamă de lămâie, se acoperă cu un pahar de sos strecurat, se presară cu verdeaţă tocată şi se serveşte cu garnitură de cartofi fierţi şi stropiţi cu ulei, lângă pâine de casă şi vin alb demisec. 

 

Ştiucă rasol (4-6 persoane)

1 ştiucă mare, sare, 3 linguri cu ulei, usturoi, piper măcinat, pătrunjel tocat, 1 lămâie, 2 linguri cu oţet.

Se curăţă şi se goleşte peştele de intestine, apoi se spală şi se sărează. Se ¼ oră cu sarea pe el, apoi se acoperă cu apă rece şi două linguri cu oţet şi se lasă aşa două ore. Se pune apă într-o cratiţă cu pereţii înalţi, se lasă să clocotească şi se adaugă peştele cu apa în care a stat. După 20 de minute se scoate, se trag încet aripioarele, se ornează platoul cu frunze de salată verde, se aşază peştele şi se acoperă cu un sos făcut din: usturoi pisat, sare, piper, ulei şi zeama de la o lămâie. Sosul se subţiază cu supă de peşte şi se toarnă peste ştiucă, se decorează cu pătrunjel tocat fin şi cu pâine proaspătă şi vin alb demisec. Se serveşte imediat.

Retete pentru postul Pastelui - Sambata lui Lazar

Este sambata in care se fac pomeniri pentru cei adormiti. In biserica se fac slujbe inchinate evenimentelor invierii lui Lazar, cand se canta si un colind special, numit Lazarelul. Va vom oferi si o retata de coliva.

SÂMBĂTA LUI LAZĂR

(sau sâmbăta Floriilor)

 Şi era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei.

Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul şi i-a şters picioarele cu părul capului ei; al cărei frate – Lazăr – era bolnav.

Deci au trimis surorile la El zicând: Doamne, iată, cel pe care-l iubeşti este bolnav.

Iar Iisus (Cel Uns), auzind, a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu ca, prin ea, fiul lui Dumnezeu să Se slăvească.

Şi iubea Iisus pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr.

Când a auzit deci că este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era.

Apoi, după aceea, a zis ucenicilor: să mergem iarăşi în Iudeea.

Ucenicii i-au zis: Învăţătorule, acum căutau iudeii să te ucidă cu pietre, şi iarăşi te duci acolo?

A răspuns Iisus: nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că el vede lumina acestei lumi;

Iar dacă umblă noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în el.

A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc.

Deci i-au zis ucenicii: Doamne, daca a adormit se va face bine.

Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau că vorbeşte despre somn ca odihnă.

Dar atunci Iius le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit.

Şi mă bucur pentru voi; ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el.

Deci a zis Toma, care se numeşte Geamănul, celorlalţi ucenici: să mergem şi noi şi să murim cu El.

Deci venind, Iisus l-a găsit pus de patruzeci de zile în mormânt.

Iar Betania era aproape de Ierusalim, ca la cincisprezece stadii.

Şi mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le mângâie pentru fratele ei.

Deci Marta, când a auzit că vine Iisus, a ieşit în întâmpinarea lui, iar Maria şedea în casă.

Şi a zis Marta către Iisus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.

Dar şi acum ştiu ca oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu Îţi va da.

Iisus i-a zis: fratele tău va învia.

Marta i-a zis: ştiu că va învia la înviere, în ziua cea de apoi.

Şi Iisus i-a zis: Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi.

Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta?

Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care a venit în lume.

Şi zicând aceasta, s-a dus şi a chemat pe Maria, sora ei, zicându-i în taină: Învăţătorul este aici şi te cheamă.

Când a auzit aceea, s-a sculat degrabă şi a venit la El.

Şi Iisus nu venise încă în sat, ci era în locul unde Îl întâmpinase Marta.

Iar iudeii care erau cu ea în casă şi o mângâiau, văzând pe Maria că s-a sculat degrabă şi a ieşit afară, au mers după ea, socotind că a plecat la mormânt, ca să plângă acolo.

Deci, Maria, când a venit unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui, zicându-I: „Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.“

Deci Iisus, când a văzut-o plângând şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând şi ei, a suspinat cu duhul şi S-a tulburat întru Sine.

Şi a zis: unde l-aţi pus? Zis-au Lui: Doamne, vino şi vezi.

Şi a lăcrimat Iisus.

Deci ziceau iudeii: iată cât de mult îl iubea.

Iar unii dintre ei ziceau: nu putea, oare, Acesta, care a deschis ochii orbului să facă aşa ca şi acesta să nu moară?

Deci suspinând iarăşi Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Şi era o peşteră şi o piatră era aşezată pe ea.

Iisus a zis: ridicaţi piatra. Marta, sora celui răposat, I-a zis: Doamne, deja miroase, că este a patra zi.

Iisus i-a zis: nu ţi-am spus că, dacă vei crede vei vedea slava lui Dumnezeu?

Au ridicat deci piatra, iar Iisus şi-a ridicat ochii în sus şi a zis: Părinte, îţi mulţumesc că m-ai ascultat.

Eu ştiam că întotdeauna mă asculţi, dar pentru mulţimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis.

Şi zicând aceasta, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară!

Şi a ieşit mortul, fiind legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză şi faţa lui era înfăşurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă.

Deci mulţi din iudeii care veniseră la Maria şi care văzuseră ce a făcut Iisus – au crezut în El.

Iar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus cele ce făcuse Iisus.

Deci arhiereii şi fariseii au adunat Sinedriul şi ziceau: ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni?

Dacă-L lăsăm aşa toţi vor crede în El şi vor veni şi romanii şi ne vor lua şi ţara şi neamul.

Iar Caiafa, unul dintre ei, care în anul acela era arhiereu, le-a zis: voi nu ştiţi nimic;

Nici nu gândiţi că ne este mai de folos să moară un om pentru popor, decât să piară tot neamul.

Dar aceasta n-a zis-o de la sine, ci, fiind arhiereu al anului aceluia, a proorocit că Iisus avea să moară pentru neam.

Şi nu numai pentru neam, ci şi ca să adune laolaltă pe fiii lui Dumnezeu cei împrăştiaţi.

Deci, din ziua aceea s-au hotărât să-L ucidă.

      Ioan 11:1-53

                           Lazărelul

                                (Colind)

Lazăr, mă-sa l-a făcut, Lazăre

Cum l-a făcut, l-a pierdut, Lazăre

Sâmbătă de dimineaţă

Când e omul cu dulceaţă

Lazăr mi s-a mânicat

El de noapte s-a sculat

Pe ochi negri s-a spălat

Toporaşul mi-a luat

La pădure mi-a plecat

Ca să taie muguraşi

Şi-n copaci mi s-a urcat

Creanga mi s-a legănat

Lăzărel jos mi-a picat

Sânge roşu că i-a dat

Şi pe nas şi pe guriţă

De i-a curs pe chiculiţă

Are Lazăr trei surori:

Trei surori pe trei cărări,

Dimineaţă până-n zori

Cată-l de câte trei ori

Pe Lazăr mort mi-l găseau

Şi-acasă mi-l aduceau

La biserica din vale

S-aude de-o mare jale

Că mi-l plâng surorile

Cu toate plânsorile

Mi-l plânge sora mai mare;

Cea mai mare, mai domoale;

Şi-l plânge şi-a mijlocie

Cu părul până-n călcâie;

Şi mi-l plânge cea mai mică,

Cea mai mică-i mai voinică,

Dar mai tare cine-l plânge

De varsă lacrimi cu sânge?

Fată mare, logodită,

Cu toată zestrea gătită.

Colindul se cântă sâmbătă dimineaţa până la Vecernie, ca şi duminică dimineaţa, de către copii (înainte de Sfânta Liturghie).

În această sâmbătă este o slujbă specială de Vecernie (care diferă de litie).

Slujba de seară (vecernia) la mănăstirea Pasărea

Maicile tinere din această mănăstire pleacă după amiază în procesiune în pădurea apropiată, purtând cu dânsele coşuri mari din răchită în care culeg flori şi ramuri de finic (salcie).

Pe tot parcursul procesiunii spre pădure se cântă Troparul Sfântului Lazăr şi al Floriilor:

„Învierea cea de obşte

Mai înainte de Patima Ta încredinţând-o,

Pe Lazăr din morţi l-ai sculat

Hristoase, Dumnezeule

Pentru aceasta şi noi, ca şi pruncii

Semnele biruinţei purtând

şie, Mântuitorul nostru cântăm:

Osana celui dintru înălţime

Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului.“

La întoarcerea de la pădure, măicuţele tinere sunt întâmpinate la intrarea în mănăstire, în trasul clopotelor, al toacei de lemn şi al toacei de fier, de maica stareţă, de soborul mănăstirii şi de preoţii ieromonahi. Aceştia ies în întâmpinarea măicuţelor cu Sfânta Cruce, cu Sfânta Evanghelie şi sfeşnice aprinse. Apoi, acest alai, după ce sărută Sfânta Cruce şi Sfânta Evanghelie – intră în biserică, unde aşază coşurile şi le pregătesc pentru a doua zi. După slujba de Florii, salcia şi florile care au fost purtate în timpul slujbei de măicuţe, sunt împărţite credincioşilor din biserică.

Cu sâmbăta lui Lazăr începe Săptămâna Patimilor. Pentru că învierea lui Lazăr a stârnit frica şi mânia fariseilor şi saducheilor, care simţeau că poporul iubeşte pe Iisus şi merge după El, aceştia au hotărât să-l omoare. Apoi evenimentele s-au precipitat.

Sâmbăta lui Lazăr este ultima în care se pomenesc morţii, iar în această sâmbătă coliva este făcută de gospodine.

            Colivă de grâu sau de arpacaş

            1 kg grâu sau arpacaş, 1/2 linguri cu rom, 2 linguri cu cacao

            Se alege grâul bob cu bob, se vântură şi se bate în piua mare. Se vântură din nou şi se pune în vas curat. Se spală în 9 ape şi se pune la fiert cu 3 măsuri de apă într-un vas foarte mare, căci bobul de grâu se umflă (grâul se măsoară când se pune în vas). Se spune o rugăciune de mulţumire către Dumnezeu şi se pomeneşte numele celor pentru care se face coliva, se face semnul crucii peste vasul cu grâu de trei ori şi se pune pe plita caldă sau pe aragaz cu flacăra mică. Nu se mişcă vasul cu grâu cel puţin două ore, până când bobul înfloreşte. Sarea se pune la fiert de la început sau odată cu zahărul, adică atunci când în oală nu mai este multă apă şi bobul de grâu s-a umflat. Când se pune zahărul se umblă cu lingura de lemn în grâu şi se fierbe la aceeaşi flacără douăzeci de minute. Se stinge focul, se acoperă vasul cu prosop curat, umezit cu apă rece, se lasă aşa 6–7 ore până când se răceşte conţinutul vasului. Se frământă cu nuca măcinată sau tocată, se adaugă romul şi se aşază pe 2–3 platouri coliva. Fiind atât de gustoasă coliva poate fi consumată câteva zile la rând ca desert. Se face semnul crucii pe fiecare colivă, cu cacao sau nucă măcinată, se decorează cu bomboane mici sau jumătăţi de nucă şi se duce la biserică. În general se duc la sfinţi două feluri: unul pentru toţi cei adormiţi, altul pentru cei cărora nu li s-a făcut încă pomenirea de un an. Coliva este însoţită de pomelnice şi lumânări.

            Coliva din arpacaş se pregăteşte în acelaşi fel numai că nu se zdrobesc boabele şi nu se vântură de pleavă. Un alt mod de a pregăti coliva:

     Se fierbe grâul (arpacaşul) cu puţină sare, se răceşte câteva ore în vasul în care a fiert, se adaugă zahărul şi un făinos (pesmet sau biscuiţi măcinaţi) care să absoarbă lichidul dulce şi apoi se ornează. Coliva aceasta îşi schimbă gustul din cauza făinosului.

Retete pentru postul Pastelui

Stimate cititoare, 

Pentru ca intram in ultimele saptamani ale Postului mare, cand gospodina are sarcini multe si nu reuseste prea usor sa-si planifice timpul, venim in ajutor cu un program corelat cu cel al bisericii. Astfel, pentru 25 martie  – Bunavestire va oferim: 

1. Evanghelia dupa Luca 

2. Masa de Bunavestire (dezlegare la peste) 

Caci nu e drept sa trecem pe langa o astfel de sarbatoare fara sa-i stim semnificatia. Amintim doar ca aceasta Evanghelie dupa Luca este singura din cele 4 care se refera la Bunavestire. 

 

25 martie – Bunavestire 

 Evanghelia după Luca

 

26. Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret,

27. Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

 28. Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei. 

 29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? 

 30. Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. 

 31. Şi iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus. 

 32. Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. 

 33. Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit. 

 34. Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? 

 35. Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. 

 36. Şi iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit şi ae fiu la bătrâneţea ei şi aceasta este a şasea lună pentru ea, cea numită stearpă. 

 37. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă. 

 38. Şi a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Şi îngerul a plecat de la ea. 

 39. Şi în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ţinutul muntos, într-o cetate a seminţiei lui Iuda. 

 40. Şi a intrat în casa lui Zaharia şi a salutat pe Elisabeta. 

 41. Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei şi Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt, 

 42. Şi cu glas mare a strigat şi a zis: Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul pântecelui tău. 

 43. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? 

 44. Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. 

 45. Şi fericită este aceea care a crezut că se vor împlini cele spuse ei de la Domnul. 

 46. Şi a zis Maria: Măreşte sufletul meu pe Domnul, 

 47. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, 

 48. Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. 

 49. Că mi-a făcut mie mărire Cel Puternic şi sfânt este numele Lui. 

 50. Şi mila Lui în neam şi în neam spre cei ce se tem de El. 

 51. Făcut-a tărie cu braţul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor. 

 52. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi, 

 53. Pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăţi şi pe cei bogaţi i-a scos afară, deşerţi. 

54. A sprijinit pe Israel, slujitorul său, ca să-şi aducă aminte de mila Sa, 

 55. Precum a grăit către părinţii noştri, lui Avraam şi seminţiei lui, în veac. 

 56. Şi a rămas Maria împreună cu ea ca la trei luni; şi s-a înapoiat la casa sa. 

                                                                 MASA DE BUNAVESTIRE

 

Salată din pastă de heringi (6-8 pers) 

 2 heringi desăraţi, 1 ceapă, 1 ceaşcă de ulei, 1/2 lămâie, măsline, o felie de pâine, sare. 

  Heringii se desărează, se curăţă de oase, se dau prin maşina de tocat şi se pun într-un castron adânc. Se stoarce deasupra zeama de la jumătate de lămâie şi se amestecă uşor, după care se adaugă ceapa tocată mărunt, frecată cu sare şi spălată în apă rece. Peste amestec se pune o felie de pâine înmuiată în lapte dulce sau în apă rece, după care se omogenizează cu o lingură de lemn. Uleiul se adaugă treptat şi se amestecă într-un singur sens. Când amestecul arată ca o pastă omogenă, se pune pe un platou, se garniseşte cu jumătăţi de măsline şi se lasă la rece o oră înainte de a se servi. 

  

Salată din icre de crap (6-8 pers) 

 50 g icre de crap, o ceaşcă mare de ulei, 1/2 lămâie, 1/2 ceapă, 1 lingură cu griş, măsline. 

 Icrele se pun la desărat sau se lasă câteva ore cu sare, în cazul în care sunt nesărate. Grişul se pune la fiert în apă care clocoteşte şi se fierbe 5 minute, după care se lasă să se răcească. Se pun icrele într-un castron adânc, se amestecă încet cu grişul bine scurs şi se adaugă ulei treptat, amestecând energic cu o lingură de lemn. Când uleiul s-a încorporat bine, se toacă ceapa mărunt, se acoperă cinci minute cu sare, se spală cu apă rece şi se stoarce bine, după care se pune peste icre. Se adaugă şi zeama de la jumătate de lămâie, se mai freacă puţin şi se aşază icrele pe un platou. Se ornează cu jumătăţi de măsline sau cu felii subţiri de lămâie şi se servesc în aceeaşi zi sau de pe o zi pe alta. 

 

Salată din icre de ştiucă (6-8 pers) 

 100 g icre de ştiucă, 500 ml ulei, 1/2 ceapă, 1/2 lămâie, câteva măsline, sare. 

 Icrele de ştiucă, fiind mai mari, se pot pregăti fără griş. Se pun icrele într-un castron adânc, se stoarce deasupra lor zeama de la jumătate de lămâie, se adaugă uleiul treptat şi se amestecă energic cu o lingură de lemn. Când amestecul este omogen, se toacă ceapa mărunt, se freacă bine cu sare, se spală cu apă rece şi se stoarce sau se scurge câteva minute. Se pune ceapa peste icre, se mai amestecă puţin, după care se pun pe o farfurie întinsă şi se ornează cu jumătăţi de măsline. 

 

Guvizi prăjiţi (6-8 pers) 1kg guvizi, 100 ml ulei, 60 g făină, sare, pătrunjel verde, 1 lămâie. 

  Se curăţă guvizii, se sărează şi se lasă circa 30 minute cu sarea pe ei. Se usucă într-o cârpă curată şi se dau prin făină. Se prăjesc în ulei fierbinte. Se aşază pe un platou cu frunze de pătrunjel verde şi feliuţe de lămâie. Se servesc cu pâine sau cu cartofi fierţi şi vin alb sec. 

 

Păstrăvi prăjiţi cu boia de ardei dulce (6 pers)  6 păstrăvi, 100 g unt, 80 g făină, 1 lămâie, pătrunjel verde, 1 linguriţă cu boia de ardei dulce. 

  Se curăţă şi se sărează păstrăvii. Se lasă deoparte circa 30 minute, apoi se dau prin făină amestecată cu boiaua de ardei dulce şi se prăjesc în unt. Se aşază pe o farfurie, se stropesc cu zeamă de lămâie şi se presară pătrunjel verde. Se servesc calzi, cu pâine proaspătă şi cu vin alb. 

 

Şalău rasol (4-6 pers) 

 1 kg de şalău, 1 pahar cu ulei, boabe de piper, sare, 1 kg de cartofi, boia dulce. 

 Se curăţă peştele, se sărează şi se lasă să stea o jumătate de oră. Cartofii se curăţă de coajă, se taie în patru şi se spală în mai multe ape reci, apoi se pun într-o cratiţă cu o ceaşcă de ulei, sare, piper boabe şi o linguriţă de boia dulce de ardei. Se lasă să fiarbă descoperit pe foc mic trei sferturi de oră. Se pune peştele tăiat felii groase de 3-4 cm peste cartofi, se acoperă cratiţa şi se lasă să fiarbă 20 de minute. Se serveşte cald, aşezat pe un platou mare, peştele fiind înconjurat de cartofi şi stropit cu sosul în care a fiert. Se serveşte cu sau fără pâine, cu vin alb alături. 

  

Şalău în sos picant (6-8 pers) 

 1 kg şalău, 2 linguri cu unt, 1 ţelină, 1 rădăcină de pătrunjel, 1 ceapă, 1 lingură cu făină, sare 1 pahar cu vin alb, piper, foaie de dafin, 1 lingură cu oţet. 

 Se curăţă zarzavatul şi se taie felii subţiri, apoi se prăjeşte în unt. Separat se prăjeşte ceapa tocată mărunt în restul de unt, se lasă până devine transparentă şi se stinge cu un pahar de vin alb. În sosul obţinut se adaugă boabe de piper, sare, o foaie de dafin şi zarzavatul călit în unt. Se fierbe la foc mic un sfert de oră, după care se adaugă peştele curăţăt, tăiat felii groase de 4 cm şi sărat puţin. Sosul se subţiază cu apă şi o lingură de oţet. După 20 de minute, peştele se scoate, se aşază pe un platou mare, se acoperă cu sos strecurat şi se serveşte cu cartofi fierţi în apă cu sare şi stropiţi cu unt. 

 

Crap la cuptor cu roşii şi lămâie        

 1 kg crap, 1 kg de roşii, 1 pahar cu ulei, 1 pahar cu vin, 1 lămâie, sare, piper, pătrunjel verde. 

  Se curăţă, se spală şi se aşază peştele într-o tavă învelită cu felii de roşii şi cu feliuţe de lămâie fără coajă. Se sărează şi se piperează după gust. Se toarnă pe deasupra uleiul amestecat cu vin şi se introduce peştele într-un cuptor încins, la foc potrivit. După circa 60 de minute este gata. Se scoate din cuptor şi se presară cu pătrunjel verde tocat foarte fin. Se serveşte cald sau rece, cu pâine proaspătă sau mămăligă caldă. Este bun vinul alb.

Mic dejun

      Primavara este un anotimp al schimbarilor si innoirilor . Este o perioada buna pentru mame ca sa indrepte sau sa retuseze niste lucruri care nu le plac in tinuta copiilor, in meniurile pe care le alcatuiesc si-n gandurile pe care le nutresc despre sine. De ce despre sine? Pana la 3-4 ani, mama este idolul absolut al copilului sau. Cand merge la gradinita si la scoala interseul, ascultarea si atasamentul copilului-mai ales cand in familie sunt mai multi copii-se muta spre educator.

       In ceea ce priveste meniul, mama se poate orienta spre dieta cu verdeturi si legume de primavara.

       Dar inainte de toate va voi vorbi despre  micul dejun sau masa de dimineata.

       Si acum, ce-i dam copilului la aceasta masa?

Tartine cu omletã (2-15 ani)

          1 ou, 2 linguri de lapte sau smântânã, sare, 1 felie de caºcaval sau telemea, 1 lingurã de ulei, 1 corn sau 2 felii de pâine, legume de sezon.

– Se spalã oul, se ºterge ºi se sparge în farfurie adâncã. Se bate spumã cu puþinã sare, lapte sau smântânã ºi caºcaval sau telemea trecute pe rãzã­toare.

– Se încãlzeºte uleiul, se rãstoarnã oul ºi se face omleta la foc mic. Se întoarce uºor, se mai lasã un minut.

– Se scoate omleta, se taie în douã ºi se pune peste feliile de pâine sau corn. Se decoreazã cu felii de roºie, de ardei sau castravete crud (sau murat). Iarna se foloseºte salatã verde sau andive în loc de roºie.

Tartine cu pastã de ou cu ceapã (2-15 ani)

          2 ouã fierte tari, 4 linguri de unt, sare, 3 picãturi de zeamã de lãmâie, 3-4 fire de ceapã verde tocatã fin (porþii pentru 2 copii).

– Se fierb ouãle 6 minute, se þin în apã rece, se decojesc ºi se dau prin rãzãtoarea micã. Se pun în farfurie adâncã ºi se amestecã spumã cu untul, zeama de lãmâie ºi câteva fire de ceapã verde tocatã fin. Amestecul se sãreazã ºi se omogenizeazã, apoi se pune în strat gros pe feliile de pâine.

– Tartinele se orneazã cu felii subþiri de roºii, castravete sau ardei gras, iar iarna se orneazã cu mãsline sau foi de andive ºi se servesc lângã cacao cu lapte sau ceai de plante.

Tartine cu unt ºi pate de ficat (3-15 ani)

          2 linguri de pate de ficat, 1 lingurã de unt, pãtrunjel verde sau mãrar, 2 linguri de smântânã, 2 felii de pâine sau 1 corn, 2-3 felii de roºii sau 3-4 felii de castravete murat.

– Se face o pastã omogenã din pate de ficat, unt ºi smântânã în care se amestecã mãrar sau pãtrunjel tocate fin.

– Se taie franzela sau cornul în felii, fiecare felie de pâine se unge cu un strat gros de pate.

– Se taie roºia felii subþiri,  în lipsa roºiei se poate folosi orice legumã de sezon, iarna se foloseºte castravetele murat, care se pun peste pate ºi se ser­veºte micul dejun lângã ceai cald.

Tartine cu unt de sardele (5-15 ani)

          4 sardele, 2 castraveciori muraþi, 1/2 ceapã, 1 linguriþã de mãrar tocat, 2 gãlbenuºuri fierte tari, 4 linguri de unt, 1/2 linguriþã de muºtar, sare (porþii pentru 3-4 persoane).

– Pasta de sardele se pregãteºte cu o searã înainte ºi se þine la rece.

– Se fierb ouãle 6 minute, se þin în apã rece ºi se decojesc.

– Gãlbenuºurile se trec prin sitã sau rãzãtoarea micã ºi se pun în farfurie adâncã. Peste gãlbenuºuri se pun untul, puþinã sare, mãrarul tocat fin ºi muºtarul. Se freacã spumã. Dupã gust se poate condimenta pasta ºi cu ceapã tocatã fin.

– Se curãþã sardelele de oase ºi se toacã mãrunt.

– Se curãþã castraveciorii de coajã, se toacã fin, se scurg ºi se pun peste amestecul de ouã. Se adaugã ºi pasta de sardele. Se omogenizeazã amestecul ºi se foloseºte pentru tartine.

– Pâinea se taie felii subþiri care se prãjesc pe ambele pãrþi pe plita caldã sau în prãjitor.

– Se ung fierbinþi cu untul de sardele ºi se servesc imediat lângã ceai de plante sau lapte cald.

– Fiind picante, aceste tartine se pot asorta cu frunze de salatã verde, frunze de andive sau felii de roºii.

– Se orneazã cu felii de albuº de ou presãrate peste pasta de sardele alternând cu frunze tocate de salatã sau de andive (iarna) sau cu felii de roºii, castraveþi sau ardei (vara).

Tartine cu unt ºi ºuncã slabã (1-15 ani)

          Corn sau 2 felii de pâine (franzelã sau pâine integralã), 2 felii de ºuncã slabã sau salam de ºuncã, 1 linguriþã de unt, 1/2 roºie sau 2-3 felii de ardei gras sau gogoºar (pentru fiecare copil).

– Se taie pâinea, se încãlzeºte pe plitã, se unge cu unt. Peste unt se pun felii subþiri de ºuncã sau de salam slab.

– Se taie roºia romburi mici care se împrãºtie deasupra tartinei. Se serveºte imediat, alãturi de un ceai cald îndulcit.

 Aperitive calde si reci pentru masa de pranz

Chifle umplute (3-15 ani) Aperitiv cald

          4 chifle mari, 100 g sardele, 1 lingurã de unt, verdeaþã tocatã, miezul de la douã roºii, douã ouã fierte, 1 ceaºcã de lapte.

Se golesc chiflele de miez dupã ce s-a tãiat partea de sus. Se fãrâmã mãrunt miezul, se pune în castron, se umezeºte cu jumãtate din cantitatea de lapte ºi se freacã încet cu unt, verdeaþã tocatã, peºte tãiat felii subþiri ºi miezul de la douã roºii. Se potriveºte de sare. Se taie ouãle felii subþiri, se pun peste amestec. Se umplu chiflele, se pun în forma de sticlã unsã cu unt, se stropesc cu lapte ºi se pun pentru douãzeci de minute în cuptor cald. Se servesc fierbinþi, cu felii de legume crude sau murate ºi pâine prãjitã uºor.

Ouã cu sos verde (2-15 ani) Aperitiv cald

          2 linguri de unt, trei linguri de fãinã, 1 ceaºcã de lapte, sare, 2 linguri de mãrar tocat, 2 linguri de spanac fiert ºi tocat fin, 2 ouã, 1/2 franzelã.

– Se taie o franzelã mai veche în jumãtate, apoi în felii subþiri, care se rumenesc în unt. Se aºazã pe un platou mai mare ºi se acoperã cu un sos verde: untul se înmoaie într-o cratiþã smãlþuitã la foc mic, se pune fãina în ploaie, se amestecã încet cu o lingurã de lemn, se subþiazã cu lapte ºi se fierbe, amestecând continuu, zece minute pe foc moale. Se sãreazã ºi se pun verdeþurile tocate ºi spanacul fiert. Se mai fierbe sosul câteva minute, apoi se rãstoarnã peste feliile de pâine.

– Se fac ochiuri româneºti (ouãle se sparg direct într-o oalã în care clocoteºte apa în care s-a pus o lingurã de oþet).

– Se lasã focul mic ºi se scot ouãle când s-au închegat. Se scurg, apoi se servesc, sau se fierb ouãle, se taie jumãtãþi ºi se pun pe feliile de pâine. Se serveºte totul cald, cu o garniturã de legume.

Roºii umplute (2-15 ani) Aperitiv rece

          4 roºii mijlocii, 2 ouã fierte tari, o felie de pâine, 1 ceaºcã de lapte,  1/2 ceapã sau 4 fire de ceapã verde, 1 lingurã de mãrar tocat ºi sare.

– Se spalã roºiile, se taie capacele ºi se golesc. Miezul se pune în castron adânc ºi peste el se amestecã: ceapa tocatã fin, 1 felie de pâine muiatã bine în lapte dulce, 2 ouã fierte tari tocate mãrunt, puþinã sare ºi mãrar tocat. Se amestecã bine, se omogenizeazã ºi se umplu roºiile. Se servesc imediat, cu pâine proaspãtã.

Salatã de peºte cu fasole verde (3-15 ani) Aperitiv rece

          1/2 kg fasole verde, 1 scrumbie sau stavrid afumat, 2 roºii, 1 castra­vete acru, 10 mãsline, 2 ouã fierte tari, sare, 2 linguri de ulei, 1 lin­gurã de oþet de mere, verdeaþã tocatã.

– Se curãþã fasolea de vârfuri ºi de codiþe, se fierbe în apa care clocoteºte. Se pune sã fiarbã doar o canã de apã pentru cã fasolea conþine 85% apã. Se fierbe acoperit 1/2 orã.

– Într-un castron mare se taie felii subþiri ºi castravetele, peºtele curãþat de oase, mãslinele ºi un ou.

– Când fasolea e gata, se scurge ºi se rãceºte, se pune în castron peste amestecul de peºte ºi se amestecã uºor cu o furculiþã inox umblând de jos în sus.

– Se amestecã: ulei, oþet, sare ºi verdeaþã tocatã fin într-o farfurie, se rãstoarnã peste fasole. Se orneazã cu roºii felii ºi felii subþiri de ou tot castronul de salatã.

– Se þine la rece o orã, apoi se serveºte ca aperitiv la masa principalã sau ca felul întâi la masa de searã.

       Desigur, retetele mele sunt orientative. Va las sa va desfasurati la bucatarie-ne vedem peste cateva zile cu retetele pentru pranz-.

Doamnelor,

Am preluat discutia din urma cu cateva zile. Imi va fi dificil, dar nu imposibil, sa postez retete interesante pe blogul meu. In general am iubit lucrurile iesite din comun si le-am cultivat. Si iarasi ma intorc: ce poate fi mai important pentru noi, femeile, decat sa stim cum sa ne crestem copiii? Absolut nimic! Daca gresim ceva in fata opiniei publice sau in fata sotului, sa a soacrei, a vecinilor sau a familiei din care venim – neintelegerile se uita si se aplaneaza. Daca gresi in fata copiilor nostri nimeni nu ne va ierta si nimic nu se va uita. Pentru lumea lor noi suntem modele, suntem proprietatea lor absoluta, suntem stalpul de rezistenta, suntem izvorul nesecat de dragoste si devotament. La toate acestea am gandesc auntci cand va trimit gandurile si retetele mele. Cartea de bucate pentru copii se va afla si in format electronic pe site-ul librarie al editurii www.librarieametist.ro incepand cu luna martie 2010. Intr-o forma oarecum asemanatoare cartea a fost publicata in 1998 la Editura Ametist92. Pentru ca editura participa la targuri dec arte am avut surpriza sa primesc de la mamele care au folosit-o felicitari, retete noi, idei practice. Si m-am bucurat. Va doresc sa va bucurati si dvs. de sfaturile mele.

-Legumele crude care se folosesc la salate pentru copii (morcovi, ridichi de lunã, þelinã, gulii, conopidã) se curãtã de coajã, se taie în patru si se pun pentru jumãtate de orã în apã rece cu sare. Acestea sunt pline de toxine mai ales sub coajã, iar prin pãstrarea în saramurã pierd toxinele.

-Dacã mâncarea este prea sãratã se taie un morcov sau un cartof în patru si se lasã sã fiarbã în mâncare. Se aruncã atunci când se serveste mâncarea sau se serveste ca garniturã.

-Laptele se fierbe în vas curat, bine spãlat, fãrã smalt crãpat, uns cu douã-trei picãturi de ulei pentru ca laptele sã nu se prindã de fundul vasului sau sã se afume.

-Mãmãliguta cremã reuseste mult mai bine dacã mãlaiul se pune în apã caldã si nu în apã clocotitã. Mãlaiul se pune în ploaie si se amestecã încet cu o lingurã de lemn. Se sãreazã usor. Când mãmãliga începe sã fiarbã se potriveste de mãlai. Se fierbe un sfert de orã, apoi se pune unt, smântânã sau lapte, se omogenizeazã, se mai fierbe zece minute amestecând continuu, dupã care se trage vasul de pe foc. Cel mai potrivit este un vas de tuci care nu lasã mãmãli­guta sã se afume.

Micul dejun

Ardei umpluti cu brânzã si mãrar (1-15 ani)

1 ardei gras sau 1 gogosar pentru 1 copil, 5 linguri de brânzã dulce, 2 linguri de cascaval sau telemea rasã, 1/2 ceapã, smântânã, 1 ou fiert tare, 1 lingurã de mãrar tocat, frunze de salatã.

– Se pune brânza în amestec într-o farfurie adâncã, se pun deasupra: 2-3 linguri de smântânã, jumãtate de ceapã micã tocatã fin, mãrar verde tocat, un ou fiert tare dat pe rãzãtoarea micã si se amestecã usor cu o furculitã inox.

– Ardeiul se spalã, se goleste de seminte (se taie un cãpãcel în jurul cozii folosind un cuþit ascuþit), se scurge, apoi se umple folosind o linguritã pentru a nu rãmâne goluri. Se asazã ardeiul pe frunze de salatã.

– Se taie ardeiul în patru fãrã sã se desprindã feliile, se pun în mijloc felii de rosii si jumãtãti de mãsline si se serveste micul dejun cu pâine încãlzitã pe plitã sau cu jumãtãti de corn proaspãt lângã ceai aromat din fructe de pãdure.

Chifle cu carne de pasãre (hamburger) (3-15 ani)

1 piept de pasãre, câte 1 chiflã pentru fiecare copil, 2-3 fire de ceapã verde sau rondele de ceapã albã, o linguritã de sos picant, 2 triun­ghiuri de brânzã topitã, salatã verde.

– Pieptul de pasãre se fierbe jumãtate de orã, se rãceste si se taie felii groase. Se lasã deoparte.

– Se curãtã ceapa albã, se scoate miezul, iar foile rãmase se taie subtire. Se obþin rondele fine care se pun peste carne.

– Se spalã salata frunzã cu frunzã, se usucã în prosop curat si se pãstreazã.

– Se taie o chiflã proaspãtã în trei felii pe lãtime, fãrã sã se desprindã feliile.

– Se pune pe felia de jos o frunzã de salatã, o felie de brânzã (triun­ghiul se taie în douã pãrti egale si se foloseste doar un triunghi pentru o chiflã), o felie de carne, sos picant si ceapa. Se acoperã cu felia de deasupra.

– Pe a douã felie se pun aceleasi componente, dar se încheie cu frunze de salatã tocate fin.

– Chiflele se servesc întregi copiilor mai mari care se pot hrãni singuri, lângã ceaiuri aromate, kefir sau iaurt cu arome de fructe.

Chifle cu carne de vitã (hamburger) (3-15 ani)

100 g carne tocatã de vitã, 1 ceapã tocatã, sare, mentã pisatã, 3-4 cãtei de usturoi, cimbru, 1 ou, 1 chiflã pentru fiecare copil, sos picant de rosii, frunze de salatã, brânzã telemea, castravete murat.

– Carnea tocatã se amestecã omogen cu ceapa tocatã, usturoi tocat fin, cimbru, sare, mentã pisatã si un ou crud. Amestecul se portioneazã în bucãti rotunde sau pãtrate care se tin la congelator 2-3 ore cel puþin.

– Se scot când sunt congelate si se prãjesc în ulei fierbinte. Se lasã sã se scurgã, apoi se pun între douã felii de chiflã astfel:

– Chifla se taie longitudinal în trei pãrti egale fãrã sã se desprindã feliile.

– Pe prima felie de pâine se pune carnea, o frunzã de salatã si sosul picant. Se acoperã cu a douã felie de chiflã.

– Pe felia a doua se pune o bucatã de brânzã telemea, apoi câteva rondele de ceapã si frunze de salatã tocate fin. Se acoperã cu sos picant, apoi se pune deasupra ultima felie de chiflã.

– Chifla astfel pregãtitã se pune în cuptorul cu microunde sã se încãl­zeascã bine sau în cuptorul aragazului. Se servesc hamburgerii cu felii de castravete murat, alãturi de iaurt cu arome de fructe.

Chifle cu carne de vitã (hambuger) (3-15 ani)

200 g carne de vitã, 1 ceapã, 3-4 cãtei de usturoi, cimbru, 1 lingurã de ulei, 1 ou, mentã pisatã, 1 chiflã pentru fiecare copil, sos picant de rosii, frunze de salatã, castravete murat.

– Se toacã de douã ori carnea împreunã cu ceapa. Se pun în castron adânc, se condimenteazã cu frunze de mentã si de cimbru tocate fin sau frecate între degete (când sunt uscate).

– Se sãreazã dupã gust, se pune oul, apoi usturoiul tocat fin.

– Amestecul se omogenizeazã apoi se portioneazã în forme rotunde sau pãtrate care se pun în congelator pentru 3-4 ore. (Hamburgerii trebuie sã continã 3% grãsime. Dacã se foloseste carne fãrã pic de grãsime se adaugã o lingurã de ulei în compozitie).

– Portiile de carne se prãjesc, cât sunt congelate, în ulei fierbinte.

– Se scot, se scurg, apoi se pun între feliile chiflelor.

– Se taie o chiflã în douã fãrã sã se desprindã feliile.

– Se pune o frunzã de salatã la baza feliei de jos, se pune carnea, deasupra se pun feliile de castravete murat tãiate foarte subtiri. Se acoperã totul cu sos picant de rosii si se serveste hamburgerul.

Sosul picant se obþine astfel: 1/2 l suc de rosii se pune sã scadã la foc mic împreunã cu: 2 linguri de mustar, patru linguri de zahãr, douã linguri de otet, cimbru tocat fin. Este gata când aratã ca o smântânã groasã. Se poate pãstra la rece o sãptãmânã.

Chifle cu pui pane (hamburger) (2-15 ani

1 piept de pui, 1 ou, 2-3 linguri de fãinã, o ceascã de lapte, sare,  1 chiflã pentru fiecare copil, 2-3 triunghiuri de brânzã topitã, salatã verde, 1/2 ceapã micã, sos picant, ulei, 1/2 rosie.

– Se fierbe pieptul de pui, se dezoseazã, se rupe în bucãti (se scot atâtea bucãti câti copii sunt la masã).

– Se face un aluat de clãtite consistent din ou, fãinã, lapte ºi un praf de sare. Se trec bucãtile de carne prin aluat si se prãjesc, întorcându-le des, în ulei fierbinte. Când s-au rumenit se scot si se lasã sã se scurgã.

– Se taie chifla în trei pãrti egale. Pe prima felie se pune frunza de salatã, apoi carnea si deasupra rondele subtiri de ceapã. Se acoperã cu sos picant.

– Pe felia a doua se pun: brânza topitã, rondele de ceapã si frunze de salatã tocate fin.

– Dupã gustul copilului se poate folosi, în locul sosului, rosie tãiatã felii subþiri. Se poate folosi rosia în combinatie cu sosul picant.

– Chifla se apasã usor peste umpluturã, se tine cu ambele mâini si se consumã pe loc, lângã iaurt sau ceai.

Chifle cu suncã si cascaval (hamburger) (1-15 ani)

Câte o chiflã pentru fiecare copil, un miez de salatã, 1/2 rosie, 1/4 ceapã albã, pãtrunjel tocat, 100 g cascaval, 100 g suncã slabã (um­plu­turã pentru 4 chifle).

– Se taie sunca si cascavalul în patru felii egale si se lasã pe o farfurie.

– Se curãtã salata frunzã cu frunzã, se spalã, se usucã frunzele pe un prosop curat.

– Ceapa se curãtã, se spalã, se taie în patru. O parte se taie rondele fine. Rosia se taie rondele subtiri.

– Se taie chiflele pe latul lor în 3 pãrti egale.

– Se pune felia de cascaval pe prima felie de pâine si se pun chiflele în cuptor sau pe plitã sã se încãlzeascã bine. Se scot fierbinti si se umplu în ordine cu: salatã verde, ceapã, suncã, pãtrunjel tocat fin si felii de rosii.

– Se reconstituie chiflele, apãsând usor peste umpluturã si se servesc imediat.

– Alãturi de hamburgeri se serveste lapte bãtut (la temperatura camerei), cacao sau ceai cald cu lãmâie.

Chifle umplute (2-15 ani)

Câte 2 chifle pentru fiecare copil, 3 linguri de unt, 2 ouã fierte tari, 100 g suncã slabã, 1/2 linguritã de mustar, sare, mãrar tocat (umplu­turã pentru 6 chifle), 1 salatã verde.

– Se fierb ouãle sase minute, se tin în apã rece, se decojesc si se trec pe rãzãtoarea micã. Se amestecã peste ouã: sunca tocatã mãrunt, frunze de salatã tocate fin, mãrar verde tocat, muºtarul si untul. Se omogenizeazã si se potriveste amestecul de sare.

– Miezul chiflelor (se taie fiecare chiflã deasupra, se goleste de miez si se asazã pe un platou decorat cu frunze de salatã verde sau andive) se înmoaie în lapte cald, se fãrâmiteazã bine si se amestecã peste pasta de ou.

– Se omogenizeazã si se umplu chiflele. Se pun capacele si se servesc la micul dejun copiilor trecuti de 2 ani. Pentru ca sã poatã mânca singur, oferiti copilului chiflele tãiate felii subtiri, peste care puneti: cascaval ras, frunze tocate de andive, felii de rosii, felii subtiri de castravete crud (nu neapãrat necesar).

– Se servesc lângã lapte cald sau cacao cu lapte.

Felul I

Bors de carne de pui cu fasole verde (1-15 ani)

1/2 pui, 1 ceapã, 1 rosie, 20-30 pãstãi de fasole verde, 2 linguri de orez, 1/2 l bors, sare, leustean, 1 ou crud sau fiert.

– Se spalã carnea, se pune sã fiarbã (la foc mic) acoperitã cu un litru de apã rece.

– Când supa dã în clocot se spumuieste cu atentie, se face focul mic si se spumuieste încã o datã, dupã care se fierbe acoperit 1/4 orã.

– Fasolea se curãtã de codite, se spalã în apã cãldutã, se rupe în bucãti lungi de 2-3 cm si se taie pe lung în douã bucãti.

– Se pune sã fiarbã împreunã cu carnea.

– Dupã un sfert de orã se pune ceapa tocatã mãrunt si rosia tãiatã felii subtiri, se sãreazã si se acoperã oala.

– Supa fierbe acoperit jumãtate de orã, dupã care se adaugã: orezul (ales si spãlat în douã ape) fiert, borsul fiert si spumuit, leusteanul tocat.

– Se dã într-un clocot si se trage oala de pe foc.

– Oul fiert tare se curãtã de coajã, se dã pe rãzãtoarea micã si se pune în bors. Se poate folosi oul si crud:

– Se bate spumã cu bors fierbinte si se pune peste un sfert de orã de la stingerea focului în oala cu bors.

– Se serveste cald, cu pâine proaspãtã.

Bors de carne de pui cu legume (1-15 ani)

1/2 pui, 1 rosie, 1 ceapã, 1 ardei, 1 morcov, 2 linguri de orez, 1/2 l bors, 1 salatã verde sau 1 legãturã de lobodã, sare, leustean tocat, 3-4 linguri de smântânã.

– Se spalã carnea (se pot folosi pãrtile care nu se pot face fripturã: spatele, mãruntaiele, aripile, târtita, capul) se pune sã fiarbã cu un litru de apã rece.

– Când e gata sã dea în clocot, se spumuieste cu atenþie, se dã focul mic (în felul acesta toate impuritãtile se strâng la un loc) si se spumuieste încã o datã.

– Se curãtã legumele, se spalã, se taie julien (fidelutã) si se pun în supã. Rosia se opreste pentru cã se va pune în supã un sfert de orã dupã ce s-au pus legumele.

– Se curãtã salata frunzã cu frunzã, se spalã, se toacã mãrunt. La fel se procedeazã cu rosia. Se pun sã fiarbã în supã si dupã un sfert de orã se adaugã orezul fiert si scurs.

– Se lasã la foc mic câteva minute, dupã care se pune borsul fiert separat si spumuit, sarea necesarã si leusteanul tocat. Se clocoteste totul un minut si se stinge focul.

– Borsul se drege cu smântânã dupã un sfert de orã.

– Se serveste cald, cu pâine proaspãtã.

Bors de cartofi cu cârnati (2-15 ani)

3-4 cartofi mari, 1 morcov, 1 ceapã, 1 lingurã de unt, 1 rosie mare,  1/2 telinã, 1 ardei gras, sare, 1/2 l bors, 1 pahar de smântânã, leustean tocat, 2 cârnati.

– Se pune pe foc o oalã cu apã socotind persoanele care vin la masã. Când apa dã în fiert, se pun cartofii spãlati si tãiati cubulete, morcovul, ardeiul, telina curãtate si tãiate fidelutã, ceapa tocatã fin. Se fierbe mâncarea acoperit dupã ce s-a pus la fiert si untul. (Când untul lipseste se pune în supã ulei, dar acesta se adaugã numai când se stinge focul)

– Dupã jumãtate de orã se pune rosia curãtatã de coajã si tãiatã felii subtiri, se mai fierbe mâncarea 5 minute, dupã care se acreste cu bors fiert separat.

– Cârnatii se taie felii subtiri si se rumenesc douã minute în cratitã fãrã ulei. Se pun în oala cu bors odatã cu leusteanul tocat.

– Se stinge focul, se lasã sã se rãcoreascã un sfert de orã, apoi se drege cu smântânã.

– Borsul de cartofi se serveste cald sau rece, cu pâine proaspãtã.

Bors de dovlecei umpluti cu carne (3-15 ani)

200 g de carne, 4-5 dovlecei mijlocii, 1 ceapã, verdeatã tocatã,  1 rosie, 1 ardei, 3 linguri de orez, 1 felie de pâine, 1/2 l de bors, sare.

– Se spalã carnea, se curãtã de vene si pielite si se dã prin masina de tocat.

– Se amestecã peste carne: ceapa si verdeaþa tocate fin, orezul ales si spãlat în douã-trei ape, o felie de pâine bine fãrâmitatã si o rosie curãtatã de coajã si tãiatã cuburi mici.

– Se sãreazã amestecul si se omogenizeazã.

– Dovleceii se curãtã de coaja albã si se spalã.

– Se taie cãpãcele la capete, se golesc de seminþe cu un cuþit cu lama subþire si se umplu cu amestecul de carne.

– Se pune un litru de apã într-o oalã mai mare si se pun dovleceii numai când apa s-a încãlzit.

– Se fierbe mâncarea la foc potrivit 3 sferturi de orã împreunã cu ardeiul tãiat mãrunt si cubuletele de dovlecel (cãpãcelele). Dupã gust se poate fierbe si o rosie tãiatã felii subþiri.

– Se acreste cu bors fiert separat si se parfumeazã cu verdeatã tocatã. (De regulã la borsuri se foloseste leusteanul).

– Se clocoteste încã un minut si se stinge focul.

– Se serveste cald, în fiecare farfurie punându-se un dovlecel si bors dupã dorintã. Este bunã pâinea veche de o zi.

Bors de fasole boabe cu lobodã (3-15 ani)

1 canã de fasole boabe, 1 ceapã, 1 morcov, 1 pãstârnac, 2 legãturi de lobodã rosie sau albã, 1 legãturã de usturoi verde, 1/2 l bors, 1 lin­gurã de ulei, sare, leustean.

– Se alege fasolea, se spalã în douã ape reci sau cãldute si se pune sã dea în clocot cu apa rece cât s-o acopere.

– Se aruncã apa, se umple oala cu apã rece si se lasã fasolea sã fiarbã cu un pãstârnac întreg. (Pãstârnacul sau rãdãcina de pãtrunjel au multã dulceatã si aceasta dã fasolei un gust deosebit de bun).

– Când bobul de fasole s-a înmuiat uºor se pune zarzavatul tocat fide­lutã (julien), împreunã cu usturoiul tocat fin si loboda spãlatã si tãiatã fâsii.

– Fierb împreunã douãzeci de minute dupã care se pun: borsul fiert separat si spumuit, sarea necesarã si leusteanul tocat fin.

– Borsul de fasole se serveste cald, cu pâine si ceapã verde alãturi sau rece cu mãmãligutã caldã.

Felul II

Blanchetã de pui (2-15 ani)

Carne fiartã de pui, 1 lingurã de unt, 4 linguri de fãinã, 1 pahar de lapte sau de supã de carne, sare, 1/2 lãmâie.

– Se adunã carnea mãruntã de pe os dupã ce s-a fiert un pui pentru altã mâncare. Se lasã cu putinã sare deasupra sã stea cât se pregãteste sosul.

– Untul se pune în cratita emailatã. Se adaugã o lingurã de fãinã în ploaie, se subtiazã cu supã de carne (preferabil) sau cu lapte proaspãt. Se pune iar fãinã, se omogenizeazã pasta obþinutã, se subtiazã iar cu supã. Când operatia s-a terminat se lasã sosul sã fiarbã la foc mic, amestecând cu o lingurã de lemn pentru ca sosul sã rãmânã catifelat si omogen.

– Se pune carnea peste sos, se mai lasã cinci minute, dupã care se trage vasul de pe foc. Se stoarce deasupra zeama de la jumãtate de lãmâie, se amestecã energic cu o furculitã inox si se serveste fierbinte. Se serveste cu pâine proaspãtã.

– Dacã sosul se face cu lapte, se renuntã la lãmâie si se serveste mân­carea fierbinte, cu mãmãliguþã.

Budincã de cartofi cu cerc de ciuperci (5-15 ani)

500 g cartofi fierti, 1 ou, 1 canã de fãinã, 1 ceascã de lapte, 2 linguri de unt, sare, 250 g de ciuperci, 1 ceapã, 1 lingurã de unt, verdeatã tocatã, cimbru, 1 ceascã de suc de rosii.

– Cartofii, fierti fãrã coajã în apã cu sare, se scurg de apa în care au fiert, se fãrâmã cu o furculiþã inox, se subtiazã cu lapte si se frãmântã un aluat tare din:  o lingurã de unt, un ou întreg sare si fãinã. Aluatul obþinut se pune la copt în cratita unsã cu unt. Mijlocul cratitei se lasã gol. Dacã aluatul este destul de vârtos se face colac si se înconjoarã peretii cratitei, dacã e moale se face un cerc de carton care sã tinã aluatul si se pune cratita în cuptorul cald pentru jumãtate de orã.

– Separat se curãtã ciupercile, se spalã în mai multe ape si se toacã felii subtiri. Se cãlesc pe foc mic cu o lingurã de unt, sare si cimbru. Când nu mai au sos se pune sucul de rosii si se mai lasã un sfert de orã pe foc.

– Se scoate aluatul, se pune pe platou rotund si în mijloc se pun ciuper­cile.

– Se serveste cald, fãrã pâine, cu salatã.

Budincã picantã de cartofi (5-15 ani)

1/2 kg cartofi, 200 g brânzã telemea, usturoi, 2 ouã fierte, mãrar tocat,  2 linguri de unt, 1 ceascã de supã sau smântânã.

– Se spalã cartofii cu o perie moale, se limpezesc, se pun sã fiarbã în apã caldã. Când coaja se crapã usor se aruncã apa, se curãtã cartofii si se taie felii rotunde.

– Se unge cu unt înmuiat o cratitã sau o formã de sticlã, se pune un strat de felii de cartofi, apoi brânzã telemea tãiatã feliute subtiri. Se pune alt strat de cartofi, apoi ouã tãiate felii subþiri, peste care se presarã mãrar tocat si un cãtel de usturoi mãruntit. Se încheie cu felii de cartofi peste care se toarnã o ceascã de supã sau smântânã, cu sare dupã gust.

– Budinca se tine în cuptor trei sferturi de orã si se serveste caldã.

– Pentru ca apetitul copiilor sã fie stimulat, lângã budinca albã se servesc legume colorate: rosii, castraveti, ardei, sau gogosari – tãiate felii subtiri sau în forme geometrice.

Budincã picantã de varzã (3-15 ani)

1 varzã albã crudã, 2 cepe, 1 ceascã de ulei, 500 g carne tocatã în amestec, 2 ouã, 1 felie pâine, sare, 1 linguritã de Delikat, 1 linguritã de mentã pisatã, 1 ceascã de suc de rosii.

– Se toacã varza fidelutã (dupã ce s-a spãlat, s-a curãtat de frunzele vestede si s-a tãiat în douã) se freacã putin cu sare, se spalã cu apã rece si se scurge în strecurãtoare. La fel se procedeazã si cu ceapa. Se pun sã se cãleascã în jumãtate de cantitate de ulei. Carnea tocatã – se foloseste carne de vitã sau de vitel si numai 100 g carne de porc, se cãleste cu o ceapã (frecatã cu sare si spãlatã) în restul de ulei. Se rãceste carnea, se pun peste ea douã ouã crude, o linguritã de Delikat, sare, mentã pisatã, putin suc de rosii si o felie de pâine înmuiatã în apã rece si fãrâmitatã. Se omogenizeazã.

– Se unge cu ulei o cratitã înaltã sau o formã de sticlã incasabilã, se pune un rând de varzã, se pune carnea, se încheie cu varzã. Se pune peste budincã o ceascã de apã caldã sau supã de zarzavat, se pune la cuptor pentru 1/2 orã la foc potrivit. Se toarnã sucul de rosii si se mai þine în cuptor un sfert de orã.

– Budinca se serveste caldã, cu pâine proaspãtã si, dupã gust, cu smân­tânã pe deasupra.

Bulete de cartofi (1-15 ani)

4 cartofi mari, 1 ou întreg, 1 ceascã de smântânã, verdeatã tocatã, sare, 1 ceascã de ulei.

– Se fierb cartofii în coajã dupã ce s-au spãlat cu peria si s-au limpezit în multã apã rece. Se scot când le crapã coaja, se curãtã, se zdrobesc cu furculita. Se bat bine cu putinã smântânã. În piureul obþinut se adaugã: sare, verdeata tocatã, un ou întreg si se omogenizeazã ameste­când energic.

– Uleiul se pune într-un ceaun mic. Când s-a înfierbântat bine, se ia din amestec cu lingura si se pune în tuci. Se face focul mic si se întorc gogo­selele din cartofi pe ambele pãrþi.

– Se scot când sunt rumene si se servesc cu smântânã ca un fel de mâncare sau garniturã la mâncãruri de carne.

Canellone cu suncã (2-15 ani)

1 ou, 11 linguri de fãinã, 1/2 l lapte, sare, 1 pahar de apã rece, (pentru clãtite); 200 g suncã, 1 ceascã de smântânã, 1 lingurã de unt, sare, 1 ceascã micã de ulei.

– Se face un aluat obisnuit de clãtite din: un ou, fãinã cernutã proaspãt, un praf de sare, lapte si apã rece sau sifon.

– Se ia cu polonicul din aluat, se fac clãtite în tigaie specialã, unsã cu o picãturã de ulei.

– Clãtitele se tin pe o farfurie în timp ce se pregãteste umplutura.

– Sunca se taie felii subtiri, se amestecã încet, ca sã nu se rupã, cu o lingurã de smântânã, unt topit si putinã sare.

– Se umplu clãtitele cu suncã, se ruleazã, se pun în formã de sticlã de Jena (sau în cratitã emailatã) unsã cu ulei.

– Se acoperã clãtitele cu restul de smântânã si se þine forma în cuptorul încins un sfert de orã.

– Canellone se servesc fãrã pâine, eventual cu o garniturã de morcovi sau sfeclã fiartã.

Cartofi cu costiþã (3-15 ani)

100 g costitã afumatã, 4 cartofi mari, 1 ceapã, sare, 1 ceascã de suc de rosii, usturoi, verdeatã.

– Se curãtã cartofii, se spalã în mai multe ape, se taie felii groase de doi centimetri si se lasã în apã rece cu sare cât timp se pregãteste sosul de ceapã.

– Într-un vas mare – oalã de doi litri – se pune uleiul si odatã cu acesta se pune ceapa tocatã mãrunt. Se cãleste ceapa câteva minute, se adaugã apã rece, apoi se pune usturoi tocat si puþinã sare.

– Când ceapa devine transparentã se pune sucul de rosii si se fierbe câteva minute, dupã care se pun feliile de cartofi. Se acoperã cu apã caldã, se fierbe acoperit jumãtate de orã.

– Costiþa se taie felii subþiri care se frig într-o tigaie. Se pune peste cartofi când acestia s-au înmuiat, cu zece minute înainte de a trage vasul de pe foc. Se presarã mãrar sau pãtrunjel tocat peste mâncare si se serveste caldã, cu salatã de varzã crudã sau varzã muratã si pâine proaspãtã.

Cartofi cu lãmâie (2-15 ani)

4-5 cartofi, 1 ceascã de ulei, 1 lãmâie, usturoi, 2 cepe, verdeatã tocatã, sare, piper.

– Se curãtã cartofii, se spalã, se taie rondele si se lasã în apã rece cu sare.

– Se curãtã cepele, se toacã mãrunt la un loc cu usturoiul si se cãlesc în ulei. Tot acum se adaugã coaja rasã de la jumãtate de lãmâie. Când ceapa a devenit transparentã (se toarnã apã câte putinã pentru ca ceapa sã nu-si schimbe culoarea) se pun rondelele de cartofi si sarea necesarã.

– Se acoperã vasul si se fierbe jumãtate de orã la foc mic. Se trage vasul de pe foc si se scot cartofii în farfurie.

– Se stropesc cu zeamã de lãmâie, se presarã cu pãtrunjel verde tocat fin si se servesc imediat ca un fel de mâncare sau ca garniturã la peste sau chiftele de zarzavat, de preferintã fãrã pâine.

Gustarea dintre mese

Gustarea dintre mese urmãreste sã completeze hrana copilului cu ele­mente nutritive care n-au putut fi cuprinse în masa de dimineatã sau cea de prânz.

Dupã o masã cu multe legume (crude sau fierte) gustarea de la ora 16 poate fi alcãtuitã din budincã de carne, ficãtei de pasãre în plic, salatã de peste, peste alb rasol, ouã sub diferite forme, sau fructe, de preferintã, fructe autohtone care n-au fost pãstrate în ambalaj sãptãmâni întregi.

Dacã masa de prânz a fost bogatã în carne, la gustarea dintre mese se dau copilului fructe sau compoturi de fructe. În sezonul cald sunt reco­man­date salatele de fructe proaspete sau prãjiturile cu fructe.

Înghetatele din fructe si iaurt sau fructe si friscã atât de iubite de copii sunt recomandate cu mãsurã si multã precautie. Cât sunt mici, copiii trebuie sã mãnânce numai dulciuri si înghetate fãcute de mamã.

Nu uitati: nu tot ce ne place ne trebuie sau ne prieste. Mâncãm ceea ce ne trebuie dacã vrem sã pãstrãm echilibrul fizic si moral al organismului. Sãnãtatea creeazã o stare de bine copilului si în felul acesta asigurãm linitea sufleteascã a pãrintilor. Un pãrinte fericit este cel care nu face nopti de gardã lângã copilul bolnav.

Cel mai adesea pãrintii oferã la gustarea dintre mese dulciuri – de regulã biscuiþi, piscoturi sau ciocolatã.

Dulciurile sunt repede asimilate, sunt bune la gust (dacã sunt proas­pete) si necesare copilului aflat în continuu proces de crestere.

Dar, evitati monotonia acestor mese; nu dati copiilor dulciuri prea multe pentru cã acestea stricã dintii, fac scaune moi, provoacã indigestii si stãri de neliniste. În plus, taie pofta de mâncare.

Am oferit în cartea noastrã mai multe alternative.

Retetele sunt simple, la îndemâna oricui si bune pentru oricine. Când copiii mãnâncã împreunã cu cei mari nu este nici un motiv ca acestia din urmã sã nu mãnânce si ei budincã, salatã de fructe, compoturi sau sufleuri.

De aceea portiile au fost socotite pentru trei sau patru persoane. Fiecare îsi ia portia care-i place si îi trebuie.

Dupã ce au împlinit trei ani, copiii pot mânca orice mâncare dacã aceasta nu are prea multe grãsimi, condimente, sau garnituri indigeste. Mama vegheazã ca masa copilului sã fie variatã si sãnãtoasã.

Biscuiti de casã (1-15 ani)

150 g zahãr pudrã, 1 pachet zahãr vanilat, 150 ml. de ulei, 4 gãlbe­nusuri, 300 g fãinã, un praf de sare, 1/2 praf de copt.

– Gãlbenusurile se freacã spumã cu zahãrul pudrã. Se toarnã încet uleiul continuând operatiunea de frecare într-un singur sens, pânã când se obtine o cremã omogenã.

– Praful de copt se stinge cu o lingurã de otet si se pune peste gãlbe­nusuri. Se pune un praf de sare, se omogenizeazã.

– Fãina se cerne si se pune în ploaie peste crema de gãlbenusuri. Se freacã în continuare, dupã care se frãmântã aluatul câteva minute.

– Aluatul se întinde în foaie groasã, se taie rondele cu gura unui pahar si se pun în tava neunsã.

Se pune peste biscuiti zahãr vanilinat si se coc la foc iute pânã când se rumenesc.

– Se servesc simpli, cu lapte, cu compot, cu salatã de fructe sau se dau pe rãzãtoare si se servesc cu mere rase.

Biscuiti „petit – beurre “ (1-15 ani)

1 canã unt topit, 1 canã de smântânã, 1 canã de zahãr pudrã, un praf de sare, 4 gãlbenusuri, 1 praf de copt, 1/4 lãmâie, 500 g de fãinã

– Se înmoaie untul într-un vas smãltuit. (Mãsurile de mai sus cântãresc 250 g. Se lucreazã cu aceeasi canã pentru toate ingredientele). Se pune smântâna si se amestecã pânã la omogenizare.

– Separat se freacã gãlbenusurile cu zahãrul, cu sarea necesarã si praful de copt stins cu zeamã de lãmâie.

– Se amestecã peste unt si smântânã. Se omogenizeazã.

– Se pune fãina cernutã proaspãt peste amestec si se frãmântã câteva minute un aluat moale, dar bun de întins.

– Se întinde aluatul foaie groasã de 0,5 cm. Se taie pãtrate si acestea se pun în tava mare de la aragaz unsã cu unt.

– Biscuitii se înteapã cu furculita si se pun sã se coacã în cuptorul încãlzit la 120 de grade, 20 minute.

– Se scot când devin usor aurii. Se servesc simpli sau cu unt, cu dulceatã, cu compoturi etc.

Budincã cu brânzã de vaci (7 luni – 7 ani)

200 g brânzã de vaci fãcutã în casã, 1 ou, 1 pahar de lapte, 2 linguri de fãinã, 1 lingurã de unt, 1 lingurã de zahãr.

– Se face un sos alb din unt, fãinã si lapte. Se lucreazã la foc mic, într-un vas emailat. Sosul se fierbe zece minute, apoi se rãceste si se amestecã, folosind o lingurã curatã de lemn, cu brânza pasatã (se bate spumã cu o furculiþã inox sau cu mixerul).

– Gãlbenusul de ou se freacã spumã cu zahãrul si albusul bãtut tare. Se pune un praf de sare în amestec, se toarnã peste brânzã si se omogenizeazã totul folosind o furculiþã inox.

– Se unge cu putin unt o formã de sticlã incasabilã sau o cratitã emailatã cu putin unt, se tapeteazã cu fãinã si se rãstoarnã budinca.

– Forma se pune într-o cratitã cu apã fierbinte, se acoperã si se fierbe jumãtate de orã la foc potrivit.

– Budinca se rãceste, apoi se taie si se serveste copiilor între mese. Dacã este agreatã, budinca se serveste acoperitã cu zahãr farin sau fructe din dulceatã.

Budincã cu brânzã de vaci cu fructe (7 luni – 7 ani)

200 g brânzã de vaci fãcutã în casã, 1 gãlbenus de ou, 2 albusuri,  2 linguri de zahãr, 1 praf de sare, vanilie, fructe din dulceatã, sau un mãr.

– Brânza de vaci se obtine din lapte dulce nefiert care se încãlzeste pânã la temperatura de fierbere (pasteurizare) dupã care se trage de pe foc. Se pune peste lapte un borcan de iaurt simplu sau 150 ml. smântânã.

– Laptele se lasã sã se rãceascã, apoi se pune în tifon si se lasã sã se scurgã.

– Brânza obtinutã este necesarã mesei copiilor mici pânã la 1 an.

– Se freacã spumã gãlbenusul cu zahãrul si putinã vanilie. Se sãreazã putin si se amestecã peste brânzã.

– Se taie felii un mãr curãtat de coajã si de seminte si se amestecã de asemenea cu brânza. Se pot folosi fructe din dulceatã.

– Se unge un vas rotund cu unt.

– Se bat douã albusuri spumã tare si se amestecã peste brânzã, se omogenizeazã usor umblând cu furculita de jos în sus si se rãstoarnã totul în forma unsã.

– Se fierbe budinca în bain-marie jumãtate de orã.

– Se rãceste si se taie felii în razã care se servesc copiilor cu sirop, ceai cald si îndulcit, compoturi sau peltea de mere.

Budincã cu cirese (1-15 ani)

4 chifle sau 1 franzelã micã, 4 ouã, 2 linguri de unt, 200 g zahãr, 2 linguri de pesmet, sare, 1 kg de cirese.

– Se curãtã pâinea de coajã, se înmoaie în apã rece se stoarce bine si se pune în castron adânc. Se freacã energic cu gãlbenusurile, un praf de sare, zahãrul si o lingurã de unt. Când aratã ca o cremã se adaugã albusul bãtut spumã, se omogenizeazã usor si se încorporeazã ciresele fãrã sâmburi. Se folosesc numai fructe sãnãtoase si bine coapte.

– Se unge o formã cu unt, se tapeteazã cu pesmet si se rãstoarnã ames­tecul.

– Se coace la foc potrivit 40 de minute; se serveste când s-a rãcit, tãiatã felii sau romburi.

Budincã cu mere (10 luni-4 ani)

3-4 mere mari, 2 linguri de pesmet, 1 lingurã de unt, 2 linguri de zahãr, 1/2 linguritã praf de copt, 1 praf de sare, 1 ou întreg.

– Se spalã merele, se curãtã de coajã si se trec pe rãzãtoarea de sticlã sau de plastic. E bine sã fie ocolitã rãzãtoarea de metal atunci când pregãtiti mâncarea pentru copii pânã la 2 ani.

– Se scurg merele de suc (acesta poate fi bãut de copil imediat).

– O lingurã de unt în amestec cu 2 linguri de zahãr se freacã spumã, se adaugã gãlbenusul si se continuã operatia. Crema obtinutã se pune peste merele rase, se omogenizeazã usor. Se adaugã praful de copt, putinã sare si o lingurã de pesmet.

– Albusul se bate cu telul pânã ajunge spumã tare. Se pune peste amestecul de mere, se omogenizeazã cu o furculitã inox si se rãstoarnã compozitia într-o formã de sticlã incasabilã sau într-o formã de chec (unsã cu unt si tapetatã cu pesmet).

– Forma se pune în bain-marie (o cratitã mare, pe jumãtate umplutã cu apã caldã în care forma de chec sã încapã fãrã probleme) si se lasã pe plitã jumãtate de orã la foc potrivit sã fiarbã.

– Budinca se rãceste în formã, se scoate, se pudreazã cu zahãr si se serveste copiilor caldã sau rece.

Doamnele mele,

M-ati lasat in urma in zilele in care am lipsit de pe blog, dar si de la masa de scris. Abia m-am intors din minunata aventura numita “Targ de carte”. Vin cu retete si sfaturi cat mai simple-toate pentru copii. Pornesc de la un adevar subliniat de nenumarate ori: suntem programati sa mancam si sa ne dezvoltam doar cu hrana produsa de pamantul tarii natale. Cel putin pana ne facem mari si ne schimbam de buna voie gusturile alimentare. Mai nou: am aflat ca Ministerul Sanatatii vrea sa intervina in schimbarea hranei copiilor, mai intai pe perioada gradinitei si a scolii, apoi urmarind procesul de fabricatie a dulciurilor si produselor alimentare destinate acestora.

Sunt pur si simplu . In felul acesta mamele si bunicile vor gasi pe blogul nostru cate ceva din ceea ce le intereseaza. M-am gandit ca e bine sa incep cu:

1.  Sfaturi utile

Copilul mic(1-3 ani) are nevoie de 4-5 mese pe zi: trei mese principale(micul dejun, pranz, cina) si doua gustari.

Copilul mare(scolarul)- primeste 304 mese pe zi, repartizate dupa valoarea nutritiva astfel: 20-25%- micul dejun; 40-45%- pranzul; 10%- gustarea; 25-30%- cina.

Evitati:

- dezechilibrul alimentar (alimente nepotrivite la varsta sugarului si copilului mic);

- excesul alimentar( depasirea cantitatilor necesare varstei duce la depunerea surplusului);

- insuficienta aportului alimentar total( ratie sub nevoile copilului);

- dezordinea in orarul de alimentatie(ore neregulate si mai putine mese decat este necesar).

2. Copilaria si perioadele ei

- de la nastere pana la o luna- nou-nascut

- de la o luna pana la un an- sugar

- de la 1 an pana la 3 ani- copil mic

- de la 3 ani pana la 6 ani- copil prescolar

- de la 6 ani pana la 14 ani- copil scolar

- de la 14 la 16 ani- adolescent.

3.  Ce mananca, respectand sfaturile medicului, copilul mic:

  • Produse fainoase

a) Faina din cereale ca si produsele industriale din cereale se dau copiilor din luna a IV-a, a V-a de viata. Acestea aduc un surplus energetic mare in volum mic. Sunt usor digerabile si contin:

- glucide( amidon 60-80%; proteine prezente prin gluten; lipide)

- saruri minerale; putine vitamine E, B1, B2, PP

Faina se obtine din: grau, orez, ovaz.

Faina este mai eficienta prin coacere.

Se mai folosesc: grisul-produs din grau; pesmetul- produs din paine; faina si fulgi de ovaz; prajitura, biscuiti, piscoturi, paine- toate produse din faina de grau.

Produsele din cereale au actiune antifermentativa, rol de coloid protector (ajuta la dispersia substantelor proteice si a grasimilor din lapte).

b)  Orezul este cel mai usor asimilabil si se da ca fiertura sau boabe mixate, dar si ca faina- din prima luna de viata copiilor hraniti artificial.

c) Pesmetul de paine si faina de biscuiti se pot folosi la diversificarea meselor copilului din luna a III-a de viata.

d) Grisul se foloseste in amestec cu lapte din luna a IV-a de viata.

e)  Zeamilul- faina de porumb- se foloseste la prepararea mesei din lapte din luna a V-a de viata.

Nu se dau copilului mic mai mult de 2 mese de fainoase pe zi.

Abuzul de fainoase duce la retinerea apei in organism si la ingrasare . Copiii “pastosi” au musculatura moale si fac usor rahitism.

Timpul de fierbere este mai mare la produsele sub forma de boabe si mai scurt la faina:

- orez si arpacas- o ora- o ora si jumatate

- grisul- 15 min

- faina( in sosuri sau lapte)- 10 min

- faina rumenita- 8 min

- zeamil si fosfarin- 10 min

- pesmet si faina de biscutiti- 5 min

- paste fainoase- 15-20 min

- faina de porumb- 20 min

  • Legume si zarzavaturi in alimentatia copilului mic

- sucul de morcovi- 3-4 luni;

- piure de morcovi- 3-4 luni;

- piure de cartofi- 5-6 luni;

- radacina de: pastarnac, patrunjel, telina-supe si piureuri de la 3 luni la 1 an;

- rosia- suc( 4-5 luni);

- dovlecei- dupa 6 luni;

- conopida- dupa 7 luni;

- mazare si fasole verde- piureuri sau in ciorbe la 1 an.

Nu se da:

– fasole uscata la sugari sub nici o forma;

- varza;

- delikt;

- supa concentrata.

Ceapa se fiebe in supe de la 6-7 luni, dar nu se da copilului, ci se arunca.

  • Sucuri

Suc de mere- de la 3 luni( mar dat pe razatoare de sticla, strecurat sucul)

- 2-3 lingurite pana la 10 lingurite pe zi.

Suc de morcovi- de la 2 luni( potasiu si fier, vitaminele C, B1, B2 si A)

- 1-2 lingurite, la masa de lapte, 7-8 lingurite cu alte sucuri

Suc de lamaie- limonada

100ml apa, 10 g zahar, 2 lingurite zeama de lamaie- se fierbe in clocot apa+zahar, se raceste apoi, se

pune o lamaie.

Suc de portocala, mandarina, grapefrut pana dupa 3 luni-crud.

1-2 lingurite pana la 10 lingurite la 1 an.

Suc de rosii

1 rosie, 1 lingurita zahar.

Se zdrobeste rosia, se scurge sucul, se indulceste. Se da in amestec cu branza de vaci, biscuit, pesmet.

Suc de zmeura, capsuni si fragi, suc de visine

100 g fructe, 1 lingura sirop.

Fructe culese, spalate, zdrobite.

Se scurg, sucul se indulceste cu zahar, se da singur sau cu fainos dupa 5-6 luni.

Atentie! Provoaca alergii.

Mere rase

2-3 mere cat mai coapte, 1 lingurita de zahar sau miere.

Se spala, se curata si se trec merele pe razatoarea de sticla. Se indulcesc. Se da piureul dupa 3 luni, 2-3 lingurite ca o completare la masa de lapte.

1 masa de fructe cu fainos, biscuit, orez pasat,pesmet.

Suc de fructe cu branza de vaci si biscuiti

2 biscuiti, 2-3 linguri branza proaspata de vaci, 100 g suc de fructe, 2 lingurite de zahar sau miere

Siropul de fructe( fructe zdrobite scurse prin tifon) se pune peste branza de vaci facuta pasta omogena. Se rad biscuitii(numai pe razatoarea de sticla sau de plastic), se pun peste branza, se pune o lingurita  de miere de albine si se omogenizeaza totul.

Se da amestecul cand copilul a implinit 5 luni.

  • Chisel

Chisel de mere

2 mere, 1 pahar de apa, 1 lingurita de zahar, 1 lingurita de zeamil, 3-5 lingurite de suc de mere.

Feliile de mar se pun sa fiarba cu apa, cat sa le acopere, 20 min la foc mic. Se trage vasul de pe foc, se racesc fructele si se trec prin sita sau se terciuiesc cu furculita inox.

Piureul se subtiaza cu apa si se pune la fiert cu zaharul si zeamilul inmuiat cu apa rece, in apa in care au fiert fructele.

Se fierbe 7-8 min amestecand in vas cu o lingura curata de lemn.  Zeamilul fiind un fainos- ingroasa amestecul si se poate lipi in timpul fierberii.

Produsul obtinut se pune in ceasca in care se serveste masa copilului si se imbogateste cu 3-4 lingurite de suc proaspat de lamaie, de visine sau de fructe de sezon.

Chisel de piersici

3-4 piersici coapte, 1 lingurita de zeamil, 1 lingura de zahar, 1 pahar de apa, 4 lingurite de suc de piersici.

Se spala fructele, se scot samburii, se trece pulpa pe razatoarea de sticla.

- Apa se pune la fier cu zaharul si zeamilul inmuiat cu apa rece.

-  Se fierbe 5 min amestecand continuu in vas.

- Se adauga pulpa fructului, se continua fierberea 3-4min, apoi se trage vasul de pe foc.

- Amestecul racit se imbogateste cu 4-5 lingurite de suc de fructe( piersici sau struguri) si se serveste copilului la masa de fructe.

Chisel  de visine sau cirese

100 g fructe fara samburi, 1 lingura de zahar, 1 lingurita de zeamil, 1 pahar de apa.

- Fructele se spala, se curata de samburi, se zdrobesc.

- Se scurge sucul prin tifon si se pune la fiert cu apa si zaharul 5 min.

- Se adauga zeamilul, se mai fierbe amestecul 5 min, amestecand in vas si se trage vasul de pe foc.

- Se da copilului caldut, imbogatit cu alt suc de fructe sau cu acelasi suc care s-a folosit la chisel.

- Se da dupa ce copilul a implinit 6 luni, la masa de fructe.

  • Piureuri

Piureu de mere

2-3 mere, 2-3 biscuiti, 1 pahar mic de sirop de zahar, 1/2 lingurita de unt

– Se curata merele de coaja, se trec pe razatoarea de sticla si se amesteca usor cu biscuitul dat pe razatoare.

- Siropul de zahar se da in doua clocote si se raceste.

- Se amesteca usor cu piureul de mar si se da copilului dupa  3 luni.

Daca untul nu este suportat in alte mese, se introduce in masa de fructe numai bine incalzit.

Piureu  de mere coapte

3 mere, 3 biscuiti, 100ml sirop de zahar, 1 lingurita de unt

- Se curata merele de codite si seminte folosind lama unui cutit subtire. Se spala sub jet de apa, se scurg si se pun in tava sau in vas de sticla sa se coaca la cuptor.

- Se scot cand s-au inmuiat bine, se curata de coaja, se trece pulpa pe razatoare de sticla

- Siropul de zahar se clocoteste 1 min apoi se toarna peste faina de biscuiti.

- Peste biscuiti se pune pulpa de mar, se bate amestecul cu o furculita inox si se lasa 5-10min sa se omogenizeze la temperatura camerei.

- Se da copiilor cu scaune moi la masa de fructe, dupa ce au implinit 6 luni.

Piureu de mere cu branza de vaci

2-3 mere mari, 2 linguri cu branza de vaci proaspata, 2 linguri de sirop de zahar sau 1 lingurita de miere (de preferat).

– Merele se spala, se curata de coaja cu un cutit de inox, se dau pe razatoarea de sticla.

- Se paseaza branza de vaci cu o furculita inox sau se trece pe razatoarea de sticla; se pune peste mere. Se omogenizeaza.

- Cojile si cotoarele se fierb cu apa cat sa le acopere timp de 10 min.

- Se face un sirop de mere si branza din apa de mere si 1 lingura cu zahar cat sa se poata pastra in frigider si care se foloseste la pregatirea mesei de fructe.

- Se pune peste amestec 1 lingura de sirop de mere, se freaca spuma si se da copilului mic( dupa ce a trecut de 6 luni).

Piureu de banane

1 banana, 1 biscuit, 1 lingurita sirop de zahar, 2 picaturi zeama de lamaie

– Se curata banana, se farama cu furculita, se terciuieste bine si se amesteca omogen cu faina de la un biscuit, o lingurita de sirop de mere( ca in reteta anterioara) si cateva picaturi de zeama de lamaie. Se da la masa de fructe.

Piureu de banane cu branza de vaci

1 banana, 2 lingurite de branza de vaci pasata, 1 lingurita sirop de zahar( cu zeama de mar).

Banana bine faramata se amesteca incet cu branza de vaci si se indulceste(daca e nevoie) cu sirop de zahar facut cu zeama de mar.

Se da copilului dupa ce a implinit 5 luni, la masa de fructe.

Retetele mele pentru micul dejun: Tartine pentru copii( 1-15 ani)

1. Tartine cu branza zburata

4-5 linguri de branza dulce, 1 lingura de unt, un praf de sare, 2-3 linguri de smantana- pentru o portie; 1 corn sau 2 felii de franzela sau din paine integrala

- Se pune branza in farfurie adanca si se freaca spuma cu untul. Se pune un praf de sare, se adauga smantana, se omogenizeaza.

- Painea se incalzeste pe plita( cornul are o compozitie mai pufoasa si se serveste ca atare), se unge cu amestecul de branza si se serveste langa ceai cald.

2.  Tartine cu pasta de branza

2 felii de paine; 1 corn sau 1/2 baton; 3 linguri de branza dulce, 1 lingura de cascaval sau telemea rasa, 1 lingura de unt, 1/4 ceapa alba sau 4 fire de ceapa verde; castravete verde sau miez de andiva.

– Se toaca ceapa fin, se freaca usor cu sare, se limpezeste cu apa rece si se stoarce in prosop. Se pune in farfurie adanca si se amesteca repede cu pasta de branza si unt.(Pentru copilul de 1 an se renunta la ceapa si la castravete).

- Se taie painea felii, se unge cu pasta de branza si se serveste imediat alaturi de frunze sau miez de andive; fiecare felie de paine poate fi decorata cu felii subtiri de castravete crud. Bautura potrivita: cacao cu lapte.

3. Tartine cu pasta de oua

1 corn sau 1/2 baton, sau 2 felii de paine, 1 ou fiert tare, sare, 1 lingurita de unt, 2 linguri de smantana, marar tocat fin.

– Se fierbe oul 6 min., se tine in apa rece, se decojeste si se da pe razatoarea mica. Se pune in farfurie adanca si se amesteca incet cu unt, smantana si marar tocat.  Se sareaza usor si se omogenizeaza.

- Se taie painea, se unge cu pasta de ou si se orneaza cu jumatati de masline sau cu felii de miez de andiva. In sezonul legumelor se orneaza feliile de paine cu rosii sau ardei gras.

4. Tartine cu unt si cascaval la cuptor

1 corn sau 2 felii de paine pentru fiecare copil, 1 lingurita de unt, 2 felii de cascaval sau svaiter pentru fiecare felie de paine.

– Se taie painea felii subtiri(  4 felii de paine trebuie sa fie echivalentul a 2 felii obisnuite), care se ung cu unt si se acopera cu felii de svaiter sau cascaval.  Se unesc cate doua feliile de paine si se prajesc in prajitor sau se tin 10 min in cuptorul fierbinte. Se scot si se racesc putin.

- Se servesc calde, langa ceai de fructe sau cacao.

5. Tartine cu unt si gem

1 corn, 1/2 baton sau 2 felii de paine; 1 lingurita de unt, 2 linguri de gem de fructe; 1 cana de lapte caldut; 1 cana de cacao cu lapte.

- Se taie painea, se unge cu unt. Fiecare felie de paine se acopera cu gem de fructe sau dulceata din care s-a scurs siropul.

- Langa tartinele cu gem este potrivit laptele cald sau cacao cu lapte( atunci cand copilul s-a plictisit de ceai).

6. Tartine cu unt si cascaval ras

2 felii de franzela pentru fiecare copil, 1 lingurita de unt, 1 felie de cascaval sau branza de telemea.

- Se taie felii de franzela groase de 1 cm. Se pun pe plita calda sau in prajitor. Se tin pana se incalzesc bine. Se pun pe farfurie , se ung cu unt cat sunt calde.

-Se rade deasupra cascaval sau branza telemea mai uscata. Se servesc imediat alaturi de ceai sau cacao.

- Cacaua se pregateste astfel: o lingurita de praf de cacao se freaca energic cu o lingurita de zahar si cu putina apa rece. Se umple ceasca cu apa fiebinte. Se lasa sa se raceasca, apoi se serveste copilului langa tartine.

- Cacao cu lapte- o bautura mai indigesta si mai bogata in calorii se prepara astfel:

- O lingurita de cacao se freaca energic cu o lingurita si jumatate de zahar si cu putina apa rece. Trebuie sa nu se simta zaharul  in compozitie atunci cand se pune laptele caldut si strecurat de caimac.

- Cacao cu lapte se serveste copilului langa tartine cu sunca sau omleta.

7. Tartine cu unt si miere

1  corn sau 2 felii de franzela, 1 lingurita de unt, 2 lingurite de miere(pentru fiecare copil)

– Se taie cornul in doua pe lung, se unge fiecare parte cu unt si apoi cu miere.

- Se serveste copilului langa o bautura potrivita: ceai cald, cacao fara lapte sau lapte cald.

Prezentare

Ma numesc Maria Cristea Soimu, sunt profesoara, autoare de carti  de bucate, si am hotarat sa tin un jurnal aproape zilnic cu retete din bucataria romaneasca, care sper sa fie de folos celor ce le vor citi.

Voi incepe acest demers cu o reteta simpla, care sa fie de ajutor mamelor cu copii intre 1 si 10 ani, si anume:

Supa crema  de cartofi cu chimen 
 4 cartofi mari, 1/2 telina, 2 morcovi, 1 ceapa, 1 l. de apa,  1 lingurita cu unt, 1 lingurita cu chimen, sare.
- Se curata  cartofii, se spala, se taie in patru si se pun la fiert in apa calda. La fel se procedeaza cu morcovii, cu telina si cu ceapa. Se fierbe acoperit jumatate de ora. Cand totul a fiert, se scot legumele si se mixeaza.
- Se pune piureul obtinut in supa in care au fiert legumele. Se adauga untul si sarea  necesare.
- Se fierbe  supa acoperit zece minute. Se face un ceai  tare de chimen, se strecoara si se pune in supa.
- Se trage oala de pe foc, se raceste supa si se serveste calduta, cu crutoane de franzela .
- Franzela se taie felii, apoi cuburi mici care se pun sa se usuce in cuptor  sau se prajesc pe o tabla pusa direct pe flacara aragazului.
- Crutoanele se servesc in supele crema.

Pofta buna!

Blog de bucatarie romaneasca

Incepem un blog! Retete traditionale, batranesti, de mancare adevarata!

Poftiti la masa!