|
|
Budincă cu brânză de vaci cu fructe (7 luni – 7 ani)
200 g. brânză de vaci făcută în casă, 1 gălbenuş de ou, 2 albuşuri, 2 linguri de zahăr, 1 praf de sare, vanilie, fructe din dulceaţă sau un măr.
- Brânza de vaci se obţine din lapte dulce nefiert care se încălzeşte până la temperatura de fierbere (pasteurizare) după care se trage de pe foc. Se pune peste lapte un borcan de iaurt simplu sau 150 ml. smântână.
- Laptele se lasă să se răcească, apoi se pune în tifon şi se lasă să se scurgă.
- Brânza obţinută este necesară mesei copiilor mici până la 1 an.
- Se freacă spumă gălbenuşul cu zahărul şi puţină vanilie. Se sărează puţin şi se amestecă peste brânză.
- Se taie felii un măr curăţat de coajă şi de seminţe şi se amestecă şi aceasta peste brânză. Se pot folosi fructe din dulceaţă.
- Se unge un vas rotund cu unt.
- Se bat două albuşuri spumă tare şi se amestecă peste brânză, se omogenizează uşor umblând cu furculiţa de jos în sus şi se răstoarnă totul în forma unsă.
- Se fierbe budinca în bain – marie jumătate de oră.
- Se răceşte şi se taie felii în rază care se servesc copiilor cu sirop, ceai cald şi îndulcit , compoturi sau peltea de mere.
Sufleu de legume (2 – 15 ani) Gustare între mese.
1 dovlecel, 6-8 păstăi de fasole verde, mazăre, 1 ardei gras, 1/4 varză albă, brânză rasă, 4 ouă, unt, sare, 2 linguri de făină.
Sufleul este un preparat pe bază de ou.
Pentru reuşita trebuie să reţineţi:
- Albuşul se bate spumă tare şi se pune peste amestecul de gălbenuşuri cu legume, fructe, carne, etc. când acesta este pus deja în tavă pentru a fi copt.
- Se omogenizează amestecul de jos în sus, se mişcă forma uşor după care se pune în cuptorul încălzit la 120 de grade.
- Se coace cu cuptorul închis douăzeci de minute şi cu cuptorul întredeschis înca zece minute.
- Se taie călduţ (după 20 de minute de când a fost scos din cuptor) şi se serveşte imediat. Sufleul păstrat îşi pierde aspectul şi cade.
- Legumele se curăţă, se spală şi se fierb cu apă caldă cât să le acopere. Fierberea se face la foc potrivit cu vasul acoperit.
- Se scot, se scurg şi se fac piureu sau se taie în cuburi mici. Varza se toacă mărunt şi se pune la fiert peste restul legumelor când acestea sunt aproape fierte.
- Într-un vas smălţuit se face un sos alb din: o lingură de unt încălzit în care se încorporează făină, se subţiază cu lapte nefiert şi se fierbe sosul zece minute. Se trage cratiţa de pe foc, se răceşte sosul.
- Piureul de legume se pune în sos împreună cu cele patru gălbenuşuri bătute un minut. Se omogenizează, se sarează, se pune brânză rasă (Se pot folosi: resturi de caşcaval sau telemea, brânză dulce sau caş proaspăt tăiat felii subţiri), după care se pun albuşurile.
- Albuşurile se bat spumă tare, se pun peste amestec se omogenizează umblând cu furculiţa de jos în sus.
- Se unge o formă de chec cu unt şi se pune la cuptor pentru o jumătate de oră la foc potrivit. (Dacă forma este destul de largă omogenizarea cu albuşurile se face în formă)
Când sufleul s-a rumenit, se scoate, se răceşte şi se taie felii care se servesc imediat.
Mere glasate (1-10 ani)
4 mere mari, 1 felie de franzelă, 1 ou, 1 ceaşcă de lapte dulce, 1 ceaşcă de stafide, 4 nuci tocate, 2 linguri de zahăr, 1 lingură de unt.
– Pentru glasare: 2 linguri de ciocolată rasă sau 3 linguri de zahăr şi 3 linguri de apă.
– Se spală merele, se golesc de seminţe şi de miez până rămân cu o grosime de 1 cm.
– Miezul de franzelă se ţine în lapte dulce, se fărâmiţează bine şi se amestecă peste el oul bătut, două linguri de zahăr, stafidele curăţate şi spălate şi miez de nucă tocat fin. Amestecul se sărează uşor, după care se omogenizează bine şi se umplu merele.
– Se pun la cuptor merele într-o formă de sticlă incasabilă unsă cu unt şi se ţin la foc viu douăzeci de minute.
– Când s-au înmuiat se scoate forma şi se acoperă merele cu sirop de zahăr sau cu ciocolată desfăcută în apă caldă. Se pune forma la cuptor pentru alte cinci minute ca să se întărească siropul şi se stinge focul.
– Se servesc calde, ca desert.
Parcă l-am văzut pe Zdreanţă
Florin Costinescu
Zdreanţă, câinele flocos,
Cel isteţ şi cel frumos,
Ce dădea ocol livezii,
Însoţindu-l pe Arghezi
Pe sub ramuri-rămurele,
Pe sub soare, pe sub stele,
Ştiţi că încă dă târcoale
Prin grădina Duminsale!
Parcă l-am văzut fugind,
Dar mi-e frică să nu mint…
L-am văzut pe sub cireş…
Nu mă-nşel? Şi nu dau greş?
L-am văzut dormind buştean…
El era? Sau vreun golan?
A-nceput să latre-apoi,
Sau parcă vorbea cu noi?
Nu ştiu, parcă-i un făcut
L-am văzut, mi s-a părut?
Zdreanţă ăsta, cum-necum,
E şi viu, e şi de fum!
Grădiniţă, te-ai trezit ?
Mihai Negulescu
Dimineaţa, Mihăiţă,
Iar plecăm la grădiniţă.
Apă rece…
Somnul trece,
Este şapte fără zece,
Ca băieţii cei cuminţi
Te speli repede
Pe dinţi,
Ca băieţii mamei dragi,
Singur-singurel
Te-mbraci,
Cum deprinderea ne cere,
Vesel spui <La revedere!>
Jocuri, casă, soră, frate,
Ne vedem pe înserate,
Cu-ntâmplări necunoscute.
Zi de iarnă
Treci mai iute…
Timpul printre preşcolari
Are numai ore mari…
Către tine merg grăbit,
Grădiniţă, te-ai trezit?
Bun rămas, grădiniţă!
Natalia Poşa
Bun rămas, frumoasă grădiniţă,
Vom pleca la şcoală, noi, cei mari,
Rău ne pare încă după tine,
Mândri suntem că vom fi şcolari!
Am avut aici, ca la o mamă,
Sfaturi, bucurii şi ocrotire,
Tu ne-ai învăţat cum să fim harnici,
Ţării să-i aducem mulţumire.
Ne-ai deprins să fim atenţi la lecţii
Pe cei mari să ştim să-i respectăm,
Munca s-o iubim întotdeauna,
Lucruri, jucării să nu stricăm.
Dar acum ne-aşteaptă şcoala dragă,
Şi noi îţi promitem că vom fi
Toţi cuminţi şi silitori la carte
Şi de tine ne vom aminti!
Doamnei educatoare
Marieta Marancea
La tine, suflet blând,
Vin astăzi cu o floare,
Aceea ce mi-aţi fost
Prima educatoare.
Ştiu că din partea mea
Prea multe aţi răbdat,
Că nu puteam să scriu
Un semn cât mai rotat,
Că până-n grupa mare
Greşeam cu număratul,
Că nu înţelegeam
Ce-nseamnă cifra patru.
M-aţi dojenit pe drept
Şi-adânc aţi mai oftat
Când am pictat păpuşa
Şi şorţul mi-am pătat.
Şi inima, şi ochii,
Şi mintea ne-aţi deschis.
Anii de grădiniţă
Frumoşi au fost, ca-n vis!
V-aş prinde azi o floare
Pe iia cu altiţă,
Care-o-mbrăcaţi adesea,
Întâia-mi dăscăliţă.
Vă fac urare astăzi :
Să fiţi fără tristeţe
Şi să vă bucuraţi
Mereu de tinereţe ;
Mulţi ani la grădiniţă,
Păstrând acelaşi har,
Cu dragoste şi stimă :
Eu, fostul preşcolar.
Chifle umplute (3-15 ani) Aperitiv cald
4 chifle mari, 100 g sardele, 1 lingură de unt, verdeaţă tocată, miezul de la două roşii, două ouă fierte, 1 ceaşcă de lapte.
Se golesc chiflele de miez după ce s-a tăiat partea de sus. Se fărâmă mărunt miezul, se pune în castron, se umezeşte cu jumătate din cantitatea de lapte şi se freacă încet cu unt, verdeaţă tocată, peşte tăiat felii subţiri şi miezul de la două roşii. Se potriveşte de sare. Se taie ouăle felii subţiri, se pun peste amestec. Se umplu chiflele, se pun în forma de sticlă unsă cu unt, se stropesc cu lapte şi se pun pentru douăzeci de minute în cuptor cald. Se servesc fierbinţi, cu felii de legume crude sau murate şi pâine prăjită uşor.
Borş de carne de pui cu legume (1-15 ani)
1/2 pui, 1 roşie, 1 ceapă, 1 ardei, 1 morcov, 2 linguri de orez, 1/2 l borş, 1 salată verde sau 1 legătură de lobodă, sare, leuştean tocat, 3-4 linguri de smântână.
– Se spală carnea (se pot folosi părţile care nu se pot face friptură: spatele, măruntaiele, aripile, târtiţa, capul) se pune să fiarbă cu un litru de apă rece.
– Când e gata să dea în clocot, se spumuieşte cu atenţie, se dă focul mic (în felul acesta toate impurităţile se strâng la un loc) şi se spumuieşte încă o dată.
– Se curăţă legumele, se spală, se taie julien (fideluţă) şi se pun în supă. Roşia se opreşte pentru că se va pune în supă un sfert de oră după ce s-au pus legumele.
– Se curăţă salata frunză cu frunză, se spală, se toacă mărunt. La fel se procedează cu roşia. Se pun să fiarbă în supă şi după un sfert de oră se adaugă orezul fiert şi scurs.
– Se lasă la foc mic câteva minute, după care se pune borşul fiert separat şi spumuit, sarea necesară şi leuşteanul tocat. Se clocoteşte totul un minut şi se stinge focul.
– Borşul se drege cu smântână după un sfert de oră.
– Se serveşte cald, cu pâine proaspătă.
Chifle umplute cu ciuperci în sos alb (5-15 ani)
4 chifle mijlocii, 2 linguri de unt, 2 linguri de făină, 1 cană de lapte, 250 g ciuperci, 100 g caşcaval ras, sare.
– Se face un sos alb dintr-o lingură de unt, făină pusă în ploaie şi lapte dulce turnat încet peste pasta de făină. Se lucrează la foc mic, într-un vas emailat. Sosul se fierbe zece minute apoi se trage vasul de pe foc.
– Ciupercile şi codiţele lor, spălate în mai multe ape şi tăiate felii subţiri, se pun cu o lingură de unt şi un praf de sare într-o cratiţă emailată să se înmoaie pe foc mic. După un sfert de oră se răstoarnă ciupercile peste sos şi se fierb un alt sfert de oră amestecând cu o lingură de lemn ca să nu se prindă mâncarea de vas.
– Se golesc chiflele, se stropesc uşor cu lapte, apoi se umplu cu ciuperci. Deasupra chiflelor se rade caşcaval sau parmezan sărat şi se pun într-o formă de sticlă, unsă cu unt, la cuptor.
– Se servesc fierbinţi, după ce au stat la cuptor un sfert de oră.
Pandişpan cu cireşe sau cu vişine (1-15 ani)
4 ouă, 1 cană de zahăr, 1 cană plus 3 linguri de făină, 1 ceaşcă de apă, 1 ceaşcă de ulei, 500 g cireşe sau vişine fără sâmburi, 1 praf de sare, coajă rasă de lămâie.
– Se spală ouăle, se şterg, se sparg separându-se gălbenuşurile de albuşuri. Gălbenuşurile se bat spumă cu apă, ulei şi puţină sare. Se adaugă zahărul şi se continuă operaţia până când nu se mai simt cristalele de zahăr în compoziţie.
– Se pune făina proaspăt cernută şi se bate în continuare.
– Într-o formă unsă cu ulei şi tapetată cu făină se pun fructele curăţate de codiţe şi de sâmburi spălate şi bine scurse.
– Se răstoarnă aluatul (care este ca o smântână groasă) peste fructe şi se pune forma în cuptor pentru o jumătate de oră. Este gata când prăjitura se aureşte uşor.
– În compoziţie se pune coajă rasă de lămâie sau zahăr vanilinat. Se răceşte prăjitura în tavă un sfert de oră, se pudrează cu zahăr farin şi se taie felii potrivit de groase.
– Se serveşte şi după două zile.
Coctail Valencia
1/2 lămâie, 1/2 fruct de ananas, 1/2 nucă de cocos.
– Fructele curăţate şi spălate, se taie felii mici şi se pun în storcătorul de fructe.
– Pulpa fructelor se aruncă sau se serveşte cu frişcă.
– Sucul obţinut se împarte în pahare, se ornează fiecare pahar cu felii subţiri de lămâie. Se serveşte coctailul imediat.
Sufleu cu brânză de vaci (1 – 15 ani)
250 g. brânză de vaci, 2 ouă, 1 lingură de unt, sare, 1 lingură de zahăr.
- Brânza se freacă spumă cu o lingură de zahăr, un praf de sare, gălbenuşurile crude şi o linguriţă de unt.
- Albuşurile se bat spumă tare şi se amestecă peste brânză. Se omogenizează umblând cu furculiţa de jos în sus.
- Se unge o cratiţă emailată cu unt, se răstoarnă sufleul şi se fierbe la bain-marie 45 de minute.
- Se serveşte tăiat felii în rază, fără pâine.
Budincă cu cireşe (2 – 15 ani)
4 chifle sau 1 franzelă mică, 4 ouă, 2 linguri de unt, 200 g. zahăr, 2 linguri de pesmet, sare, 1 kg de cireşe.
- Se curăţă pâinea de coajă, se înmoaie în apă rece se stoarce bine şi se pune în castron adânc. Se freacă energic cu gălbenuşurile, un praf de sare, zahărul şi o lingură de unt. Când arată ca o cremă se adaugă albuşul bătut spumă, se omogenizează uşor şi se încorporeaza cireşele fară sâmburi. Se folosesc numai fructe sănătoase şi bine coapte.
- Se unge o formă cu unt, se tapetează cu pesmet şi se răstoarnă amestecul.
- Se coace la foc potrivit 40 de minute.
Biscuiţi de casă (1 – 15 ani)
150 g. zahăr pudră, 1 pachet zahăr vanilat, 150 ml. de ulei, 4 gălbenuşuri, 300 g. făină, un praf de sare, 1/2 praf de copt.
- Gălbenuşurile se freacă spumă cu zahărul pudră. Se toarnă încet uleiul continuând operaţiunea de frecare într-un singur sens, până când se obţine o cremă omogenă.
- Praful de copt se stinge cu o lingură de oţet şi se pune peste gălbenuşuri. Se pune un praf de sare, se omogenizează.
- Făina se cerne şi se pune în ploaie peste crema de gălbenuşuri. Se freacă în continuare, după care se frământă aluatul câteva minute.
- Aluatul se întinde în foaie groasă, se taie rondele cu gura unui pahar şi se pun în tava neunsă. Se pune peste biscuiţi zahăr vanilat şi se coc la foc iute până când se rumenesc.
- Se servesc simpli, cu lapte, cu compot, cu salată de fructe sau se dau pe răzătoare şi se servesc cu mere rase.
Piureu de banane cu brânză de vaci
1 banană, 2 linguriţe de brânză de vaci pasată, 1 linguriţă sirop de zahăr (cu zeamă de măr).
- Banana bine frământată se amestecă încet cu brânza de vaci şi se îndulceşte (dacă e nevoie) cu sirop de zahăr făcut cu zeamă de măr.
- Se dă copilului peste 5 luni la masa de fructe.
Suc de piersici
2-4 piersici foarte coapte, 2 struguri albi sau negri bine copţi, 1 pahar de apă minerală, 1/2 lămâie mică, 1 linguriţă de zahăr.
Se spală fructele, se curăţă (piersicile) de coajă şi de sâmburi, se dau pe răzătoarea de sticlă şi se pun în stregurătoare de plastic. Strugurii se strâng în mână. Sucul obţinut se strânge în vas emailat şi se amestecă bine cu sucul de la jumătate de lămâie şi o linguriţă de zahăr. Se diluează amestecul cu un pahar de apă minerală. Se împarte în pahare şi se serveşte copiilor la temperatura camerei.
Suc de pere cu lămâie
4 pere, 1/2 lămâie, 2 banane, 1/2 linguriţă de zahăr.
Fructele, fără coajă şi sâmburi, tăiate felii subţiri, se pun în mixer şi se mixează împreună. Sucul se strânge în vas emailat, apoi se pune în pahar şi se consumă imediat. Paharele se decorează cu felii de lămâie trecute prin zahăr.
Ala-bala,
Portocala,
Ieşi, bădiţă,
La portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion, fecior de domn,
Cu căruţa satului,
Cu caii-mpăratului,
Cu biciul cumnatului,
Clanţ, zbanţ, dorobanţ,
Cioc, boc, treci la loc.
- Dă, Marie, cheile,
Să descui odăile.
- Vai de mine,
Nu-s la mine,
Că-s la mama-n Bucureşti,
Unde-s casele domneşti.
O biluţă şi-un biloi
Joacă fotbal amândoi.
Şi arbitrul zice aşa:
Ieşi afară dumneata.
Unu-doi-trei-patru-cinci-
Şase-şapte-opt-nouă-zece,
Şi-un pahar cu apă rece,
pentru domnul care trece.
Pitu, pitu, pitulata,
Pân-la zece să fii gata:
Unu-doi-trei-patru-cinci-
Şase-şapte-opt-nouă-zece.
Pe vârful Mitropoliei
Stă un măgăruş şi scrie:
A, E, I, O, U
Măgăruşul eşti chiar tu.
Şade ursul pe saltea
Şi pofteşte o cafea;
Cafeluţă cu caimac
Şi deasupra un gândac.
Praf, tămâie şi-un colac,
Ieşi afară, cozonac.
Cozonac din Dorohoi,
Ieşi afară dintre noi.
Din Oceanul Pacific
A ieşit un peşte mic.
Şi pe coada lui scria:
“Ieşi afară dumneata”.
Două babe scofâlcite
Pe fotoliu stau trântite
Beau cafea din două ceşte
Şi vorbesc pe franţuzeşte:
Parlez-vous? zice una,
Parlez-vous? zice a doua,
Parlez-vous, parlez-vous,
Ieşi afară tu.
Căţeluş coadă vărgată,
Ce-ai cătat la judecată?
Judecata e făcută:
Ia pisica şi-o sărută.
Pe-amândouă părţile,
Să-ţi crească mustăţile.
Eni meni pica-ja,
Prinde musca n-o lăsa,
Dacă-i vie,
Dă-mi-o mie,
Dacă-i moartă,
Mănânc-o coaptă,
Cu mărar,
Cu pătrunjel,
Cu untură de căţel.
Ghicitori
Niculae Tache
Mică, dar voinică
În spate ridică
Sacul cu povară
Să-l ducă-n cămară. (Furnica)
Ghemotoc cu mii de ace
Se strânge şi se desface. (Ariciul)
Panseluţă zburătoare,
Cu argint pe aripioare,
Colindă din floare-n floare. (Fluturaşul)
Strigă moşul prin frunzare
Mor, mor, mor! …
Şi nu mai moare. (Ursul)
Le vedem prin flori
Culegând comori.
De nu le dăm pace
Ne-nţeapă cu ace. (Albinele)
Orologiu pintenat
Sună dimineaţa-n sat. (Cocoşul)
Cine merge la scăldat
Şi-are mersul legănat,
Iar ouăle, bat-o vina
I le cloceşte găina? (Raţa)
Mică acrobată,
Cu blana roşcată,
Sare prin crenguţe
C-o nucă-n lăbuţe. (Veveriţa)
În pădure, un tic-tac
Sparge coaja la copac. (Ciocănitoarea)
Cu toate că n-au picioare
Aleargă destul de tare
Şi sunt unii, printre ei,
Care poartă clopoţei. (Şerpii)
Bile roşii, ca de jar,
La sfârşit de mai apar,
Le mâncăm, iar la ureche
Aninăm câte-o pereche. (Cireşele)
Ascuns în cămaşa verde
Miezul de foc nu se vede,
Când mănânci o feliuţă,
Parcă sufli-n muzicuţă. (Pepenele verde)
Rotofeiul chelios
Doarme prin porumb, pe jos. (Dovleacul)
Tufe mici prin păpuşoi
Cu bobiţe în păstăi. (Fasolea)
Balonaş de săpun
Cresc la margine de drum.
De suflăm o dată-n ele
Zboară-n aer mii de stele. (Păpădiile)
Vara, pe ogoare,
Pălării cu floare
Se-nvârt după soare. (Floarea-soarelui)
Care plantă, cultivată,
Când se coace ne dă vată? (Bumbacul)
Fesuri colorate
Pe gard agăţate… (Zorelele)
Clopoţel cutezător
Din zăpadă capul scoate
Şi vesteşte tuturor:
Primăvara e aproape! (Ghiocelul)
Creşte un voinic pe plai
Cu mustaţă-n vârf de pai. (Grâul)
Mingii cu doi poli
Folosite-n şcoli.
Le-nvârtim odată:
Vedem lumea toată. (Globurile pământeşti)
Această maşinărie
Seamănă c-o jucărie.
Învârtim creionu-n ea
Scoate aşchii de rindea. (Ascuţitoarea)
Nu se poate mesteca,
Dar ştergem greşeli cu ea. (Guma)
Bucăţică de var albă
Nelipsită de la tablă. (Creta)
Ţara-ntinsă pe hârtie
La ora de geografie. (Harta)
Zi de zi, seară de seară,
Bate ca o inimioară
Numărând secundele,
Orele, minutele. (Ceasul)
Ustensilă cu motor
Trage praful din covor. (Aspiratorul)
O cutie vorbitoare
Cu imagini mişcătoare. (Televizorul)
Bicicletă fără şa
Pe nas la bunica mea. (Ochelarii)
Mic vehicul cu tălpici
Îndrăgit iarna de pici. (Sania)
Chiar de e căldură mare,
El trudeşte la cuptoare,
Să avem cu toţi pe masă
Pâine albă şi gustoasă. (Brutarul)
Budincã de clãtite cu brânzã de vaci si miere (10 luni-15 ani) (3-4 porþii)
1 ou, 11 linguri de fãinã, 1/3 lapte, 100 g brânzã de vaci, mere, 2 linguri de miere,
1 linguriþã de unt, 1 praf de sare.
Se face un aluat de clãtite din: oul bãtut spumã, amestecat cu fãina si laptele puse pe rând. Se obtine un aluat subtire ca o smântânã. Dacã lipseste laptele se poate folosi apã rece sau apã mineralã (alcalinã). În aluatul bine omogenizat se pune 1 praf de sare, dupã care se fac clãtitele în cratitã tip teflon sau în tigaie de metal inox unsã cu o picãturã de ulei. Se pune ulei din douã în douã clãtite. Se unge cu unt o cratitã rotundã sau un vas de sticlã de Jena. Se pune prima clãtitã. Se unge cu brânzã de vaci în amestec de miere. Se pune altã clãtitã. Se unge cu un strat subtire de brânzã de vaci, se pun deasupra felii subtiri de mãr. Se încheie budinca dupã ce toatã brânza a fost folositã. Se pune cratita în bain-marie si se coace budinca 15 minute pe plitã sau în cuptor. Budinca se serveste caldã, tãiatã felii în razã.
Gogosi de pâine (2-15 ani)
1/2 franzelã fãrã coajã, 1 canã de lapte dulce, 3 ouã, 100 g zahãr tos, 1 praf de sare, coajã de lãmâie, ulei.
– Se curãtã franzela de coajã, se înmoaie în lapte cald, îndulcit cu zahãr pe foc moale. Laptele, înainte de a fi folosit, se parfumeazã cu coajã rasã de lãmâie sau cu vanilie si se sãreazã puþin. Franzela înmuiatã se frãmântã cu mâna, se amestecã încet cu 3 gãlbenusuri si cu albusurile bãtute spumã. Se omogenizeazã amestecând continuu. Se iau bulgãrei mici cu lingura din amestec si se prãjesc în ulei fierbinte pus în ceaun de tuci sau în teflon.
– Se scot, se scurg, se pudreazã cu zahãr farin si se servesc calde. Sunt bune la toate mesele copiilor.
Coctail Valencia
1/2 lãmâie, 1/2 fruct de ananas, 1/2 nucã de cocos.
– Fructele curãtate si spãlate, se taie felii mici si se pun în storcãtorul de fructe.
– Pulpa fructelor se aruncã sau se serveste cu friscã.
– Sucul obtinut se împarte în pahare, se orneazã fiecare pahar cu felii subþiri de lãmâie. Se serveste coctailul imediat.
Coctail de grepfrut
Pentru 1 pahar: 5/10 suc de grapefruit, 2/10 suc de lãmâie, 3/10 suc de ananas.
Se folosesc sucuri obtinute industrial. Bãutura se serveste în pahare înalte, cu pai. Se dilueazã cu apã mineralã.
Coctail de mentã
1 pumn de frunze de mentã verde proaspãtã, 6 linguri de zahãr, 2 lãmâi.
– Se spalã frunzele de mentã, se pun în vas emailat acoperite cu 2 linguri de zahãr si se lasã asa jumãtate de orã, timp în care se fierbe un sirop de zahãr (1 litru apã rece si 4 linguri de zahãr se fierb 5 minute la foc viu).
– Siropul se toarnã peste frunzele de mentã, se acoperã vasul, se lasã sã se rãceascã 1 orã.
– Se storc lãmâile (pe rozetã de plastic, cu lingurita sau în mixer), sucul se toarnã peste frunzele de mentã. Se strecoarã în sticlã curatã, se þine la rece 2 ore, apoi se serveste în pahare cu pai, alãturi de biscuiþi sau piscoturi.
|
|
